Firme zombi sau care așteaptă să moară. Radiografia unei economii care „duduie”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Printre multele firme care se chinuie să supraviețuiască în România, avem și firme „zombi”, după cum le denumesc experții în fiscalitate. Acesta sunt genul de companii mici, care au o profitabilitate și o solvabilitate zero, spune Eugen Anicescu, country manager Coface România.
„Sunt companii nelistate la bursă, companii care au o profitabilitate foarte mică, zero, şi, în acelaşi timp, au şi o solvabilitate zero. Înseamnă că acestea sunt companii care, într-o economie extrem de competitivă, nu şi-ar avea locul”, a mai afirmat șeful Coface.
Potrivit lui, în Germania, numărul acestor companii a stagnat, dar în Franța și în Italia numărul lor este în creștere, în timp ce în Spania, în scădere.
Datoriile hrănesc firmele zombi
Specialiștii în fiscalitate avertizează că într-o țară precum Franța numărul acestor companii este în creștere pentru că s-au putut îndatora foarte ușor.
„Îndatorarea face ca o companie care nu are o situaţie financiară foarte bună să poată să rămână în piaţă, continuă să se îndatoreze şi rămâne în piaţă. În Spania, companiile își achită datoriile şi asta duce şi la o diminuare a numărului de companii zombi. Dacă unei companii slăbite îi tot dai resurse, le va primi, va rămâne în piaţă şi ajunge la un sac fără fund la finanţările respective”, este de părere Eugen Anicescu.
Și, ca o comparație cu a doua putere economică din Europa continentală, în România, o firmă din trei este „zombi”.
„La noi, companiile care au aceste caracteristici de profitabilitate zero şi solvabilitate zero este undeva la 35%, deci una din trei companii din România are aceste caracteristici, dacă ne uităm la situaţiile financiare. În România sunt foarte multe companii care nu au un bilanţ întru totul alb”, a mai spus șeful Coface.
Moarte sigură în 4 ani
Pe de altă parte, Iancu Guda, director de servicii Coface România, crede că până în 2022, jumătate dintre firmele care au fost înființate anul trecut nu vor mai exista.
„În perioada de creştere accelerată, oportunismul şi efectul de turmă te determină să deschizi şi tu o cafenea pentru că toată lumea consumă, se plimbă prin mall-uri şi se deschid cafenele. Asta nu e afacere, e bişniţă. Dacă ne uităm la cifrele istorice şi dacă vom avea în perioada următoare o recesiune unde sunt semnale, vedeţi şi tensiunile acumulate pe piaţa de capital. Maximum jumătate dintre companiile înfiinţate în anul 2017 vor mai fi în funcţiune în 2022 - 2023. Ele sunt ca acele flori care ies după furtună, dar fragile, beneficiază de oportunitatea momentului”, a explicat directorul de servicii.
Mai mult, expertul spune că toate aceste firme care au luat naștere în perioada imediată recesiunii au o durată de viață mai mare.
„Firmele create în 2009 şi 2010 au o rată de supravieţuire în creştere şi pierderi mai mici. Sunt companii care s-au înfiinţat într-o perioadă mai dură, cu planuri mai conservatoare şi unele dintre ele au găsit oportunităţi, pentru că, în recesiune, sunt cele mai multe oportunităţi. Este un gol lăsat de firmele care şi-au încetat activitatea, care au intrat în insolvenţă pe perioada recesiune, activele sunt subevaluate, costul investiţiei iniţiale e la 35 - 40% faţă de momentul bulei”, a mai spus Guda.
România, țara firmelor-cometă
Pe parcursul întregului an, s-au înființat aproape 137.000 de firme. Mai exact 136.699. Dintre acestea, dacă previziunile specialiștilor Coface sunt exacte, peste 65.000 vor dispărea în termen de cinci ani, potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Numărul este sensibil mai mare față de anul precedent, când în cele 12 lui ale lui 2016, în România s-au înființat aproape 106.000 de firme.
20% (28.500) din totalul firmelor create în 2017 sunt pe segmentul de comerț cu ridicata și amănuntul, repararea autoheviculelor și mototclicletelor. Prin comparație, în 2016, procentul acestor firme create era de 30%.
10% dintre aceste firme au ca domeniu de activitate agricultura, silvicultura și pescuitul, iar alte 10% sunt inregistrate sub CAEN-ul activităților profesionale, științifice și tehnice.
ANALIZĂ. Nu doar muncă, ci și distracție. Angajații vor să se joace mai mult la serviciu
