Fitch menține ratingul suveran al României la BBB minus, dar transmite un avertisment

Cuprins:

UE, „colacul de salvare” al ratingului românesc

Această clasificare este crucială deoarece reprezintă „ultima treaptă” înainte de categoria speculativă (junk). Menținerea perspectivei negative sugerează însă că o degradare a ratingului este posibilă în viitorul apropiat, dacă riscurile identificate de experți nu vor fi gestionate eficient.

BBB minus reprezintă ultimul nivel din categoria Investment Grade (recomandat investițiilor). Sub acest nivel, împrumuturile externe devin mult mai scumpe.

Conform raportului agenției, ratingul României este consolidat strategic de apartenența la Uniunea Europeană. Acest statut acționează ca un pilon de stabilitate, facilitând fluxurile constante de capital, stimulând alinierea veniturilor la standardele europene și garantând un acces facil la mecanismele de finanțare externă.

„Ratingul României BBB minus este susţinut de apartenenţa la UE şi este asociat cu intrările de capital care sprijină convergenţa veniturilor şi accesul la finanţarea externă. PIB-ul per capita şi guvernanţa sunt peste ale altor ţări cu rating BBB. Aceste puncte tari sunt puse în balanţă de deficitele gemene bugetare şi de cont curent, mari şi persistente, de creşterea datoriei publice, polarizarea politică şi datoria externă netă destul de ridicată”, se arată în comunicat.

„Oboseala fiscală”, printre obstacolele majore

Perspectiva negativă este menținută din cauza deficitelor bugetare persistente și a ritmului accelerat de îndatorare a statului raportat la dimensiunea economiei (PIB). Chiar dacă deficitul fiscal a început să se corecteze ușor, agenția consideră că riscurile fiscale rămân la un nivel îngrijorător.

Agenția internațională de evaluare financiară Fitch remarcă faptul că Guvernul învestit în vara anului 2025 a demarat o serie de reforme structurale ale căror efecte încep să se resimtă în 2026. Totuși, agenția avertizează că parcursul către stabilitate fiscală este presărat cu obstacole majore: absența unui buget aprobat pentru anul viitor, ritmul lent de creștere economică și fenomenul de „oboseală fiscală”.

Mai mult, fragilitatea coaliției de guvernare și dificultățile administrative de implementare reprezintă riscuri care ar putea deraia procesul de consolidare.

Doi factori critici de instabilitate

„Implementarea rapidă a măsurilor de consolidare de către noul Guvern Bolojan, inclusiv majorarea TVA în august 2025, a pus deficitul bugetar pe o tendinţă de scădere, de la nivelul ridicat record. Pe baza datelor preliminare cash (deficit de 7,7% din PIB), estimăm că deficitul bugetar ESA a fost aproape de 8% din PIB anul trecut. Implementarea completă a măsurilor din 2025 şi îngheţarea cheltuielilor în 2026 ar putea atenua deficitul ESA cu aproape două puncte procentuale în 2026”, arată agenția.

Totodată, Fitch avertizează că orizontul post-2026 este marcat de incertitudini majore privind amploarea ajustărilor fiscale necesare. Agenția identifică doi factori critici de instabilitate: rotația guvernamentală programată pentru aprilie 2027 și presiunea ciclului electoral din 2028. În acest context, prognozele indică faptul că România va continua să raporteze deficite bugetare disproporționat de mari în raport cu celelalte state din categoria de rating „BBB”.

Ritmul de împrumut al României, alarmant

Fitch trage un semnal de alarmă asupra ritmului de împrumut al României. Datoria publică este peste media categoriei BBB. România încheie anul 2025 cu o datorie de aproape 59% din PIB, surclasând media țărilor din același segment de rating. Fără intervenții structurale, Fitch vede datoria urcând la 63% în 2027. Această tendință ascendentă pune presiune pe ratingul suveran, semnalând o deteriorare constantă a spațiului de manevră bugetară.

Performanța economică a României rămâne modestă, cu un avans de sub 1% în 2025, fiind frânată de procesul de consolidare fiscală și de apetitul scăzut al partenerilor externi.

Fitch prognozează că PIB-ul va continua să evolueze sub potențialul său de 2% până în 2027. Acest ritm lent este pus pe seama necesității unor noi ajustări bugetare, dar și a dificultății de a ajunge la un consens politic pentru reformele structurale.

Puterea de cumpărare a gospodăriilor, în scădere

Totodată, economia va resimți un contrast major între cererea internă și dezvoltarea structurală. În timp ce consumul populației va intra pe o pantă descendentă, erodat de scăderea veniturilor reale, sectorul investițiilor va deveni principalul motor de creștere. Această evoluție pozitivă este susținută masiv de infuziile de capital din fonduri europene și de recalibrarea granturilor din PNRR, care oferă o gură de oxigen economiei naționale.

România este campioana inflației în grupul BBB. Ratingul de țară este fragilizat de o inflație persistentă, artă experții, amplificată recent de măsurile fiscale (TVA) și de scumpirea energiei. În timp ce BNR ratează ținta de inflație pentru al cincilea an consecutiv, estimările Fitch arată că, între 2024 și 2026, România va suporta o creștere a prețurilor dublă față de media statelor cu un rating similar.

Creșterea datoriei externe, îngrijorătore

România înregistrează un deficit de cont curent de aproape 8% din PIB, de opt ori mai mare decât media țărilor cu rating similar. Deși Fitch prognozează o ușoară temperare sub 7% pentru anul 2026, determinată de scăderea consumului, tendința de creștere a datoriei externe nete rămâne îngrijorătoare, pornind de la un prag de 21% din PIB.

Fitch evidențiază faptul că accesul la mecanismele financiare europene rămâne pilonul central de susținere pentru gestionarea deficitelor gemene (bugetar și de cont curent). Un rol decisiv îl joacă majorarea granturilor prin PNRR și noul suport prin Programul SAFE, care pune la dispoziția României 16,7 miliarde de euro. Prefinanțarea de 2,5 miliarde de euro, obținută în condiții de creditare avantajoase, este esențială pentru temperarea costurilor de finanțare și reducerea riscurilor de lichiditate ale statului.

Ce riscă România

De asemenea, Fitch avertizează că România riscă o retrogradare a ratingului dacă eșuează în aplicarea reformelor fiscale necesare stabilizării datoriei publice. Scăderea calificativului ar putea fi precipitată și de o eventuală criză de lichiditate sau de îngreunarea finanțării externe, cauzată fie de persistența deficitelor masive, fie de instabilitatea politică ce ar putea bloca deciziile guvernamentale.

Raportul subliniază că o revizuire a perspectivei de la „negativă” la „stabilă” este condiționată de progrese concrete în consolidarea fiscală. Aceasta ar trebui să conducă la stabilizarea ponderii datoriei în PIB și la o corecție structurală a deficitului de cont curent.

O reducere a dependenței de finanțarea externă și a gradului de îndatorare ar constitui semnalele pozitive necesare pentru o evaluare superioară a creditului suveran.

Fitch menține ratingul suveran al României la BBB minus, dar avertizează: „Riscurile la adresa consolidării fiscale rămân considerabile”