Peste un miliard de euro din fonduri europene, folosiți în România și alte țări din UE pentru a finanța proiecte discriminatorii

Raportul analizează 63 de proiecte din șase țări

Raportul, bazat pe informații compilate de opt ONG-uri din întreaga Europă, analizează 63 de proiecte din șase țări. Se estimează că aceste proiecte au primit împreună peste un miliard de euro din finanțări europene, evidențiind o aparentă „înțelegere redusă” a drepturilor fundamentale în interiorul blocului comunitar, potrivit unuia dintre autorii raportului finanțat de UE.

Deși raportul s-a concentrat pe șase țări, autorii analizei sugerează că proiecte similare sunt probabil răspândite în întreaga Uniune.

„Este doar vârful aisbergului”, a spus Ines Bulic de la Rețeaua Europeană pentru Viață Independentă, descriind ca fiind „inacceptabil” faptul că fondurile provenite de la cetățenii europeni ar fi putut fi utilizate pentru a amplifica discriminarea și segregarea unor comunități care se numără deja printre cele mai marginalizate din UE.

Ea a dat ca exemplu o școală din Grecia pentru persoane cu dizabilități și nevoi speciale, care făcea parte dintr-o investiție mai largă a UE în școli profesionale speciale.

„Ne-am dori să vedem investiții în educație incluzivă, de care este mare nevoie în toată Uniunea, cum ar fi școli accesibile, investiții în profesori de sprijin și alte servicii care să permită copiilor să meargă la școli obișnuite”, a spus ea.

Recomandări

Cazul Caracal. Procesul ultimilor rămaşi din lotul poliţiştilor şi magistraţilor acuzaţi că nu au salvat-o pe Alexandra din mâinile lui Gheorghe Dincă

Un alt exemplu oferit a fost cel al unei instituții pentru copii cu dizabilități din România, care a primit o finanțare de 2,5 milioane de euro, unde copiii erau trimiși să locuiască, în loc să li se ofere sprijin pentru a rămâne alături de familii.

„Este foarte îngrijorător. Este dreptul tuturor copiilor, cu dizabilități sau nu, să crească în familie”.

Alte exemple menționate în raport includ construirea de locuințe sociale pentru romi în România, la marginea unui oraș. Aflate departe de orice serviciu public, locuințele sunt construite din containere navale și nu respectă cerințele minime de izolație termică, fonică și sanitație, se arată în raport. Mai multe centre de primire pentru solicitanți de azil din Grecia au fost, de asemenea, semnalate din cauza amplasării extrem de izolate și a condițiilor precare de trai.

Motivele pentru care milioane de euro au fost alocate unor proiecte considerate discriminatorii

Autorii raportului au identificat mai multe motive pentru care milioane de euro au fost alocate unor proiecte considerate discriminatorii.

Unul dintre acestea este o aparentă „înțelegere redusă” a drepturilor fundamentale de către unele guverne și instituții din UE, a spus Andor Urmos de la Bridge EU, organizația care a colaborat cu mai multe grupuri ale societății civile din Europa pentru redactarea raportului.

Recomandări

Benjamin Hodges, fost şef al Armatei SUA în Europa: „Putin va mai conduce Rusia încă cel puțin 10 ani”

„Asta trebuie să abordăm în viitor”, a declarat el. „Trebuie să avem o viziune comună, o înțelegere comună că a construi o școală segregată pentru copiii romi este o încălcare a drepturilor fundamentale, la fel cum este și construirea unei instituții rezidențiale pentru persoane cu dizabilități sau închiderea oamenilor în centre de primire, așa cum se întâmplă în Grecia.”

Constatările raportului se aliniază cu o serie de alte rapoarte recente. Săptămâna aceasta, Consiliul Europei a declarat că segregarea școlară duce la o educație de calitate inferioară pentru romi, observând că concentrarea mare de copii romi în anumite școli „pare a fi rezultatul segregării rezidențiale, dar și al practicilor continue ale autorităților școlare de a educa însă copiii romi în clase sau clădiri separate.”

Anul trecut, o agenție a UE a constatat că numărul persoanelor cu dizabilități care trăiesc în medii segregate, uneori dăunătoare, a crescut în multe state membre, în timp ce organizațiile societății civile au acuzat în mod repetat centrele pentru refugiați finanțate de UE că încalcă drepturile acestora.

Reacția Comisiei Europene

Contactată, Comisia Europeană a declarat că este conștientă de concluziile raportului și că investighează problema.

Recomandări

Cele mai bune oferte la energie electrică în funcție de distribuitor și zona unde locuiești

„Este important de subliniat: Comisia nu finanțează nicio organizație care nu respectă pe deplin drepturile și valorile fundamentale”, a declarat un purtător de cuvânt.

„În cazul în care se constată încălcarea condițiilor aplicabile, avem mijloacele necesare pentru a încheia cooperarea și a recupera fondurile, dacă este cazul.”

Raportul a enumerat proiecte care se aflau sub gestiune partajată. Comisia se baza pe autoritățile naționale pentru a asigura legalitatea și regularitatea operațiunilor, se arată în raport.

„Atât UE, cât și statele sale membre trebuie să se asigure în permanență că proiectele care sunt incompatibile cu valorile europene sau urmăresc o agendă ilegală nu primesc sprijin din fonduri guvernamentale și europene”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

România se află într-o situație delicată în relația cu Uniunea Europeană. Potrivit informațiilor furnizate de Comisia Europeană pentru Profit.ro, țara noastră nu a trimis Raportul Anual de Progres privind reducerea deficitului bugetar, document ce trebuia înaintat până la 30 aprilie.

Rezultate finale BAC 2025, după contestații – publicate pe edu.ro!

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro