România riscă suspendarea fondurilor UE: e singura țară cu probleme bugetare care nu a trimis raportul la Bruxelles
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România se află într-o situație delicată în relația cu Uniunea Europeană. Potrivit informațiilor furnizate de Comisia Europeană pentru Profit.ro, țara noastră nu a trimis Raportul Anual de Progres privind reducerea deficitului bugetar, document ce trebuia înaintat până la 30 aprilie.
Cuprins:
Importanța raportului pe care România nu a reușit să îl trimită
Acest raport face parte din implementarea planului fiscal pe 7 ani. România este singurul stat membru cu probleme bugetare care nu a respectat această obligație.
Pe 4 iunie, Comisia Europeană are programată o evaluare a progreselor statelor membre în reducerea deficitelor bugetare. Netrimiterea raportului pune România într-o poziție vulnerabilă, riscând suspendarea fondurilor europene.
În plus, țara noastră nu și-a îndeplinit o serie de angajamente, printre care reforma fiscală. Acest lucru agravează situația în relația cu UE.
Raportul trebuia trimis de Ministerul Finanțelor. Însă fostul guvern a evitat discuțiile despre taxe înaintea alegerilor prezidențiale din mai, neadoptând măsurile necesare.
Situația bugetară a României
În 2023, România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE: 9,3% din PIB (conform standardului ESA). Aceasta reprezintă cea mai gravă situație bugetară dintre statele membre.
„Rapoartele anuale de progres sunt trimise de către statele membre în contextul cadrului de guvernanță economică. România nu a trimis acest raport până în prezent”, a explicat un reprezentant al Comisiei Europene, pentru Profit.ro.
Reforma fiscală - un angajament nerespectat
CE estimează pentru România un deficit bugetar de 8,6% în acest an, depășind ținta de 7%. Creșterea economică prognozată este de doar 1,4%.
Un element-cheie al planului fiscal era reforma fiscală. Aceasta trebuia discutată și aprobată până la sfârșitul lunii martie, intrând în vigoare din aprilie.
Reforma ar fi trebuit să aducă venituri suplimentare de aproximativ 1,3% din PIB pentru ultimele 9 luni din 2024, echivalentul a circa 25 de miliarde de lei. Pentru un an întreg, impactul estimat era de 1,7% din PIB.
Reforma fiscală este prevăzută și în PNRR, fiind parte din cererea de plată numărul 4. Neadoptarea ei poate duce la blocarea întregului plan.
Poziția Comisiei Europene
CE rămâne fermă în privința necesității reformei fiscale. Marcel Boloș, ministrul investițiilor și proiectelor europene, a declarat într-o conferință de presă că acest subiect a fost primul pe agenda discuțiilor cu Comisia.
„Reforma fiscală este un angajament ferm pe care România și l-a asumat în raport cu Comisia Europeană, încă din 2021 prin PNRR și ulterior și prin planul fiscal pe 7 ani, impactul veniturilor suplimentare care trebuie aduse la buget fiind de 1,7% din PIB pentru un an întreg (1,3% din PIB pentru 2025)”, a declarat Marcel Boloș, ministrul investițiilor și proiectelor europene.
Decizia privind impozitele și taxele specifice pentru atingerea acestui impact revine noii coaliții de guvernare. Însă nerespectarea angajamentului poate avea consecințe grave pentru fondurile europene destinate României.
