Gaură la bugetul de stat de un miliard de euro de pe urma Companiei Naționale a Huilei Petroșani. Șefii încasau indemnizații de cinci salarii, deși societatea era pe pierdere

Lichidatorul judiciar al CNH SA a cerut închiderea procedurii de faliment

Decizia înseamnă dispariția acestei societăți de stat prin radierea de la Registrul Comerțului. Statul român a pierdut ca urmare a administrării catastrofale a acestei companii, în ultimii 20 de ani, peste un miliard de euro. CNH a fost în procedură de insolvență și faliment timp de 10 ani, din 28 aprilie 2015. 

În septembrie 2024, lichidatorul judiciar al CNH SA a cerut închiderea procedurii de faliment, motivând că nu mai există resurse financiare pentru susținerea cheltuielilor curente. Cu toată opoziția AJFP Hunedoara și ANAF, Tribunalul Hunedoara și, ulterior, Curtea de Apel Alba Iulia au admis cererea lichidatorului și au dispus închiderea procedurii falimentului. Ultimul an în care CNH a înregistrat bilanț contabil a fost 2023.

La finalul acestui an, datoriile totale se cifrau, potrivit documentului depus la AJFP Hunedoara, la 5,4 miliarde de lei (1,08 miliarde de euro). Din această sumă, 1,4 miliarde de lei (280 milioane de euro) sunt datoriile propriu-zise. Restul sunt așa-numitele „obligații fiscale accesorii” – dobânzi, penalități etc. 

Cea mai mare parte a datoriei o reprezintă cea către bugetul asigurărilor sociale, peste 500 de milioane de euro (2,79 miliarde de lei). CNH avea de plătit peste 100 de milioane de euro (654 de milioane de lei) și la bugetul asigurărilor de sănătate.

S-a recuperat doar suma de 7 milioane de lei

Lichidatorul judiciar Expert Insolvență SPRL a motivat finalizarea procedurii prin faptul că „în contul unic de procedură nu există fonduri suficiente pentru acoperirea cheltuielilor de procedură, debitorul nu mai deține bunuri în proprietate care ar putea fi valorificate în vederea obținerii de fonduri, iar dosarele execuționale au fost constituite fără a se recupera debitele aferente”. 

De asemenea, s-a susținut că din dosarele de faliment nu s-a recuperat nicio sumă și nu există nicio posibilitate în acest sens, iar cuantumul cheltuielilor de procedură este mai mare decât sumele existente în contul unic într-un procent de aproximativ 55 de ori. 

În cei 10 ani de administrare a insolvenței și falimentului, lichidatorul a reușit să recupereze și să distribuie la creditori fonduri de doar 7 milioane de lei: 6 milioane de lei în 2016 și 1 milion de lei în 2018.

„S-au emis multiple adrese către executorii judecătoreşti şi s-au solicitat informaţii de la diverse instituţii cu privire la debitori, ceea ce a generat cheltuieli de procedură; mai mult, deşi s-au contactat lunar executorii judecătoreşti, nu s-a reuşit recuperarea debitelor. Sumele care s-au recuperat din aceste dosare sunt extrem de mici, în comparaţie atât cu valoarea totală a acestora, cât şi cu valoarea cheltuielilor de procedură. Spre exemplu, în perioada ianuarie – iulie 2024, suma recuperată din dosarele execuţionale a fost de doar 8.737,50 lei. În luna decembrie 2024, luna anterioară închiderii procedurii de faliment, în contul unic existau 2.805 lei, iar cheltuielile de procedură provizionate de achitat erau în valoare de 248.111,17 lei”,  mai susține lichidatorul judiciar. 

Finanțele au refuzat să susțină continuarea procedurii

Creditorii au refuzat să suporte cheltuielile necesare în vederea continuării procedurii care viza recuperarea creanțelor rămase în valoare de circa 500 de milioane de lei.

Reprezentanții instituțiilor din subordinea Ministerului Finanțelor, care dețin peste 99% din masa credală a CNH SA, au susținut că lichidatorul judiciar nu a prezentat probe concludente din care să rezulte că se află în vreuna din situaţiile în care se consideră încetată executarea silită, ci a concluzionat că nu există şanse de recuperare a creanţelor dată fiind vechimea dosarelor de executare deschise pe rolul executorilor judecătoreşti. 

În final, Curtea de Apel Alba Iulia a respins toate afirmațiile acestora. „Instanța reține că legea impune două condiţii pentru admiterea cererii: fondurile debitorului să fie insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative ale procedurii de faliment; niciun creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare. În consecință, de vreme ce creditorii nu avansează cheltuieli de procedură nu se pot realiza în continuare demersuri juridice pentru recuperare creanțe”, a susținut magistratul care a pronunțat hotărârea definitivă.

CNH SA nu a fost niciodată pe profit. În 2005, când avea 13.300 de angajați, societatea a avut pierderi de 180 de milioane de lei, raportat la o cifră de afaceri de aproape 600 de milioane de lei, respectiv datorii de 1,1 miliarde de lei. În 2010, când mai lucrau la CNH 9.200 de oameni, pierderile au fost aproape egale cu cifra de afaceri: 638 de milioane de lei, respectiv 660 de milioane de lei. Datoriile ajunseseră la uriașa sumă de 4,8 miliarde de lei. 

După intrarea în procedură de faliment, CNH a mai acumulat datorii încă doi ani. În 2017, cifra s-a „stabilizat” la suma de 5,4 miliarde de lei, care a rămas, în final, „pierdere” a statului român.

27 de ani și un faliment răsunător

Compania Națională a Huilei Petroșani a fost înființată în anul 1998, prin reorganizarea fostei Regii Autonome a Huilei. În acea perioadă, statul cheltuia sute de milioane de euro pentru a subvenționa exploatările miniere din Valea Jiului, care produceau circa două milioane de tone de huilă anual. 

În cele nouă sucursale lucrau peste 15.000 de oameni. În primii trei ani de funcționare, noua CNH SA înregistra, deja, pierderi de 350 de milioane de euro. Între 2000 şi 2002, peste 70 de milioane de euro ajung în Valea Jiului sub formă de ajutor de stat. 

În această perioadă, potrivit unui raport al Curţii de Conturi, minerii beneficiau de prime de vacanţă, prime de sărbători, decontul transportului până la locul de muncă şi cărbune gratuit pe timpul iernii. Banii proveneau exclusiv din subvenţii. Şefii CNH, apropiați sau membri ai partidelor aflate la guvernare, primeau sporuri şi indemnizaţii chiar şi de cinci ori mai mari decât salariul de bază.

Comisia Europeană a stabilit anul 2011 ca dată-limită până la care guvernele din ţările europene puteau acorda ajutoare sectorului minier. România a primit derogare până în 2018, dar în 2012, la cinci ani după intrarea în Uniunea Europeană, Compania Naţională a Huilei a intrat în procedură de lichidare. Datoriile la bugetul de stat erau deja de aproape un miliard de euro.

Concomitent, Guvernul a înființat o entitate juridică nouă – Societatea Națională a Huilei – care preia angajaţii şi activele CNH, fără datorii. Societatea a primit în componenţă, în 2012, minele considerate viabile – Lonea, Livezeni, Lupeni şi Vulcan. La scurt timp, Societatea Naţională a Huilei a fuzionat cu Complexul Energetic Hunedoara, care îşi începe activitatea în septembrie 2012. 

Minele Petrila, Uricani și Paroșeni – neviabile – au fost reorganizate sub numele de Societatea Națională de Închideri a Minelor, iar Guvernul a stabilit pentru acestea un ajutor de stat de peste 35 de milioane de euro anual, până în 2018. În paralel, Compania Naţională a Huilei a rămas, fără niciun fel de active, să acopere datoriile uriașe la bugetul de stat. Administrarea statului a continuat în ritm catastrofal și la această societate, astfel încât, în 31 martie 2025, Complexul Energetic Hunedoara a intrat în procedură de insolvență și faliment.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro