Lista „găurilor negre” din buget ocolite de Guvernul Bolojan. Locurile unde se scurg zeci de miliarde prin investiții, achiziții și subvenții
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Guvernul Bolojan a majorat taxele și a anunțat, în planul ajustărilor bugetare de urgență, măsuri precum reducerea cheltuielilor cu investigațiile RMN. Cu toate acestea, există „găuri negre” lăsate în continuare neatinse: investițiile, achizițiile și subvențiile statului.
Cuprins:
De unde ar mai putea tăia guvernul
După aproape o lună de discuții la Cotroceni despre reducerile de cheltuieli, Cabinetul Bolojan și-a asumat răspunderea pe majorări de taxe.
Reducerile discutate la acel moment nu se află pe nicio listă din niciun pachet, deși în anii trecuți, coaliția PSD-PNL reducea sau anula investițiile întârziate la fiecare rectificare bugetară efectuată în luna august.
Libertatea a alcătuit o listă cu o serie de cheltuieli pe care Guvernul ar trebui să le taie, pentru a face economii, astfel încât scăderea deficitului să nu fie realizată doar pe umerii cetățenilor.
Conform surselor Libertatea, PSD nu a dorit tăierea fondurilor primarilor, iar o serie de edili PNL au refuzat oprirea proiectelor din localitățile lor.
Stadioane fără număr
În acest moment, Compania Națională de Investiții (CNI) are în derulare mai multe proiecte pentru construcția unor stadioane, în valoare totală de sute de milioane de euro, inclusiv în orașe unde echipele de fotbal locale evoluează în ligile inferioare și atrag un număr limitat de spectatori.
Oradea – stadionul din Oradea ar urma să aibă 16.000 de locuri, iar costul este de 412,33 milioane de lei, echivalentul a 82 de milioane de euro. Orașul premierului Bolojan, președinte PNL, are echipă în liga a doua.
Timișoara – noul stadion „Dan Păltinișanu” va fi construit în locul celui vechi, urmând să aibă 31.000 de locuri. Contractul a fost semnat la începutul anului, iar construcția costă 678 de milioane de lei, adică 135 milioane de euro, conform DigiSport. Orașul condus de Dominic Fritz, liderul USR, are echipă care evoluează în divizia a treia.
Constanța – Cu o capacitate de 18.000 de locuri, stadionul în construcție va fi folosit de Farul, echipa de fotbal patronată de Gheorghe Hagi. Conform primăriei, proiectul costă 379 de milioane de lei, adică 76 de milioane de euro, din care 52,4 milioane de lei sunt de la bugetul local, scrie DigiSport.
Slatina – aprobat de către Guvern în 2024, noul stadion din Slatina va avea o capacitate de 10.670 de locuri, conform GSP.ro. Costul: 271 de milioane de lei, adică 54 de milioane de euro. Echipa orașului, CSM Slatina, joacă în divizia a doua.
Bistrița – cu o capacitate de 12.388 de locuri, noul stadion din Bistrița costă 318,3 milioane de lei, echivalentul a 63 de milioane de euro. Guvernul Ciolacu a aprobat proiectul în toamna anului 2024, iar licitația a fost demarată de CNI la începutul anului, scrie GSP.ro. Echipa Gloria Bistrița se află în liga a treia.
Brașov – în municipiul Brașov se va construi un stadion de 9.700 de locuri, cu o valoare de 150 de milioane de lei, echivalentul a 30 de milioane de euro. Proiectul a primit girul Executivului în noiembrie 2024, iar în acest an a fost anunțată licitația. Noua construcție va fi realizată în locul fostului stadion „Tineretului”. ACS SR Municipal Brașov este în liga a treia a României.
Galați – autoritățile locale anunțau în aprilie 2024 că în Galați va fi realizat un nou stadion, modern, cu o capacitate de 25.000 de locuri. Costul: 100 de milioane de euro, conform DigiSport. Echipa Oțelul se află în prima ligă.
Botoșani – arena va avea o capacitate de 12.000 de locuri și va costa 32 de milioane de euro, finanțarea fiind asigurată tot prin CNI, conform Adevarul.ro.
Hunedoara – construcția noului stadion Corvinul a demarat în acest an, contractul fiind semnat în aprilie de către premierul Marcel Ciolacu și ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, potrivit Profit.ro. Stadionul va avea 10.100 de locuri și va costa 313,8 milioane de lei, adică 62 de milioane de euro.
Cheltuiala totală a statului român cu stadioanele enumerate este de peste 630 de milioane de euro.
Lucrări prin programele Anghel Saligny și PNDL
Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), inventat de fostul ministru al Dezvoltării Elena Udrea, este, de fapt, o „hartă a clientelismului”, conform organizației neguvernamentale Expert Forum.
Acest program se desfășoară prin intermediul Ministerului Dezvoltării, la fel ca și programul Anghel Saligny.
Prin PNDL, primarii pot face investiții în stații de tratare a apei, platforme de gunoi, școli, grădinițe, spitale, drumuri, poduri, piețe, baze sportive și sisteme de distribuție a gazelor.
Cu toate acestea, alocările și cheltuielile au fost mereu călcâiul lui Ahile, presa scriind de-a lungul timpului că banii s-au spart pe investiții inutile, precum terenuri de fotbal în pantă, canalizări nefuncționale sau asfaltarea de mai multe ori a acelorași drumuri.
Libertatea a scris în 2022 și despre cazul unui pod care s-a prăbușit, deși fusese reabilitat cu un an înainte pentru 8 milioane de lei.
Prin programul Anghel Saligny se pot face investiții tot în stații de tratare a apei, sisteme de canalizare, drumuri, poduri și gaze.
Potrivit documentelor primite de Libertatea, anual se cheltuie circa 15,7 miliarde de lei prin astfel de investiții locale. În acest an, în a doua jumătate a anului mai sunt de „spart” 7,8 miliarde de lei pe astfel de proiecte.
Bani tocați de primari. Rezultatele, incerte
Curtea de Conturi a constatat în rapoartele sale implementarea deficitară a programelor de acest tip. Ultimul său raport, de pe anul 2023, publicat recent, arată dimensiunea dezastrului:
„Una dintre cele mai relevante deficiențe identificate a fost gestionarea ineficientă și monitorizarea insuficientă a programelor guvernamentale de dezvoltare locală, implementate prin intermediul MDLPA (Ministerul Dezvoltării – n.r.), programe care însumează peste 85% din bugetul total al instituției. Deși s-au alocat peste 9,5 miliarde de lei în anul 2023, gradul de implementare a obiectivelor a fost redus, fiind constatate întârzieri sistematice, suprapuneri între programe și decontări nejustificate. Spre exemplu, programul Anghel Saligny a avut o rată de contractare de doar 56% și plăți efective de sub 5% din alocare”.
Controale, ioc
Curtea de Conturi spune că Ministerul Dezvoltării nu a analizat temeinicia prelungirii duratelor de execuție la PNDL și Anghel Saligny, iar controalele fizice realizate de Inspectoratul de Stat în Construcții au fost insuficiente.
Curtea de Conturi mai spune că „au fost constatate plăți efectuate de UAT-uri pentru lucrări neexecutate, materiale nepuse în operă, bunuri nelivrate și decontarea unor articole de lucrări cu prețuri mai mari decât cele ofertate”.
La un număr de 98 de obiective de investiții au rezultat prejudicii în valoare de 10,9 milioane de lei, reprezentând 0,55% din valoarea plăților verificate. Curtea extrapolează și spune că acest lucru indică un prejudiciu de 55,75 milioane de lei până acum.
Curtea recomandă „de urgență” instituirea unor mecanisme de control și monitorizare a investițiilor.
Instituția dă și un exemplu: pentru modernizarea unui drum în comuna Unirea din județul Călărași s-au făcut plăți pentru lucrări neexecutate în valoare de 380.000 de lei.
Achiziții nesăbuite
În timp ce statul taie de la mămici și veterani de război, Guvernul pierde bani ca printr-un ciur la achizițiile efectuate. Unele sunt la suprapreț, altele nu sunt urgente.
Spre exemplu, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) se află o licitație privind proiectul tehnic al eficientizării energetice a Palatului Victoria, care costă 135,7 milioane de lei. Licitația este realizată de către Secretariatul General al Guvernului (SGG).
Același SGG mai are o licitație și pentru tehnică de calcul, în valoare de 3,9 milioane de lei.
Acestea sunt doar unele dintre achizițiile statului; conform execuției bugetare de la Ministerul Finanțelor, autoritățile au cheltuit anul trecut 93,66 miliarde de lei pe achizițiile cu bunuri și servicii, în creștere cu 21,4% față de anul 2023.
Spre comparație, totalul cheltuielilor de personal a fost anul trecut de 164,6 miliarde de lei, astfel că achizițiile de bunuri și servicii au fost mai mult de jumătate din lefurile celor 1,3 milioane de bugetari.
Programe și subvenții
O altă sursă de bani dați cu lejeritate de stat o constituie diversele subvenții acordate.
Pe lângă subvenția pentru partide, ajunsă la 386 de milioane de lei anul trecut (77 milioane de euro), Guvernul mai derulează și alte programe.
Prin programul Rabla Plus pentru mașini electrice și hibride a avut anul trecut un buget de un miliard de lei, iar Rabla Clasic, de 300 milioane de lei.
Libertatea a arătat recent că mașinile electrice vândute prin aceste programe sunt, de fapt, realizate în China, inclusiv Dacia Spring și Allview Cityzen, astfel că România subvenționează în mod indirect economia Chinei.
Recent, programul Rabla a fost suspendat, deși era înainte de lansare. Germania a eliminat subvențiile la mașinile eco la final de 2023.
Un alt program este Casa Verde, prin care beneficiarii își pot instala panouri fotovoltaice pe case. La fel ca la mașinile electrice, și panourile, și invertoarele, și bateriile sunt realizate în China. Bugetul pe 2025 a fost de 1,5 miliarde de lei.
Programul a fost criticat în dese rânduri din cauza suspiciunilor de fraudă, după ce fondurile se epuizau extrem de rapid, așa cum a fost în 2024. Mai mult, au apărut pe internet anunțuri ce ofereau servicii de înscriere în platformă.
De asemenea, programul a fost criticat în trecut și prin faptul că se adresează celor cu bani, căci numai cei care au deja o casă își pot pune panouri.
Adunat, programele Rabla și Casa Verde au în acest an un buget total de 2,5 miliarde de lei, echivalentul a 500 de milioane de euro.
Bani gratis
Un altul este programul Start Up Nation, prin care antreprenorii pot obține 250.000 de lei nerambursabili de la stat. Programul are un buget de 450 de milioane de euro pentru acest an. Fostul ministru al Economiei Bogdan Ivan, actual ministru al Energiei, declara în aprilie că Start Up Nation se va face în acest an pe fonduri europene și va stimula producția. Între timp, a venit schimbarea Guvernului, potrivit Economica.net.
Foto: Dumitru Angelescu, Shutterstock
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
parpalache 15.07.2025, 10:43
Dar armele cumparate pentru Ucraina?!Și alocațiile pentru cei un milion și ceva de ucraineni cazați in țara?!Și medicamente?!Și curent electric?Și portul Constanța pus la dispoziție?Alea nu costa bani?
Xxx_yyy 15.07.2025, 10:45
Din articolul ăsta, am reținut că: - prețul unui stadion cu 10k locuri este mai mult decât dublu față de un stadion cu 12k locuri; - toată lumea din țara asta fură, dar mai mult decât primarii, nimeni; - instituțiile de control, gen inspectoratul de stat în construcții, Curtea de Conturi șa nu sunt controlate de nimeni și sunt căpușate de sinecuristi politici, complet necalificați și nepregătiți. Concluzie: Plicușor de aici ar trebui să înceapă.
rav410wrc 15.07.2025, 10:56
Domnilor guvernanti bugetari, este trecut de ceasul al 13-lea (din 12) ... NU va mai bateti joc de banul public, taiati in carne vie, asa cum ati promis si inchideti robinetele pe unde se scurg miliardele de euro aiurea, ca sa poa' sa capuseze si sa-si acorde prime si sporuri, tot dansii, bugetareii care se fac ca lucreaza pentru respectivele proiecte amintite mai sus !! :(((
Julius47 15.07.2025, 11:13
Unde este marele gazetar ctp, sa comenteze aceste lucruri, cum ar fi reducerea investigațiilor rmn pentru români, adică practic noi , fraierii care plătim TVA pentru blugi și banane nu avem nevoie și voie la investigații de tip rmn, pentru că nu, plătim taxe și impozite și trăim în Burundi....hai mucisorilor, hai ctp explica asta...noua "pleava societății".
Chris.Dumitrescu 15.07.2025, 12:22
Voi atrageti atentia la niste stadioane ce totalizeaza 500 milioane de euro. Poporul a acceptat tacit ca se vor face reduceri salariale si de pensii, scumpiri ale preturilor cu mariri TVA si reduceri accize, economisim 6 miliarde de euro. Dar...guvernul cheltuieste 8 miliarde de euro prin noi contracte de armament.Pe bune? De aceea romanii vor face sacrificii? Nu ne luati ochii cu stadioanele vă rog frumos!