Germania e și împotriva impozitării suplimentare a companiilor

Purtătorul de cuvânt al cancelarului Friedrich Merz, Stefan Kornelius, a declarat: „O creștere a bugetului UE este inacceptabilă într-un moment în care toate statele membre fac eforturi considerabile pentru a-și consolida bugetele naționale.”

Planul Comisiei include trei noi taxe vizând deșeurile electrice, produsele din tutun și companiile cu cifră mare de afaceri. Acestea ar urma să fie folosite pentru rambursarea datoriei post-Covid, estimată la 25-30 miliarde de euro anual.

Berlinul se opune și acestor taxe suplimentare. „Nu susținem impozitarea suplimentară a companiilor propusă de Comisia UE”, a afirmat Kornelius, citat de Politico.

Merz vrea ca banii cheltuiți de UE să fie mai eficienți

Cancelarul Merz insistă că cheltuielile UE trebuie să devină mai eficiente, în loc să crească bugetul general. „Trebuie să reorganizăm prioritățile în bugetul european”, a declarat liderul conservator luna trecută. „Sarcinile suplimentare nu pot fi întotdeauna legate de cheltuieli suplimentare… și aceasta este sarcina dificilă cu care ne confruntăm acum.”

Bugetul necesită aprobarea tuturor țărilor UE și a Parlamentului European până în 2027. Rămâne de văzut dacă se va ajunge la un compromis între propunerea Comisiei și poziția fermă a Germaniei.

Comisia Europeană a propus miercuri un proiect de buget al UE pentru următorii șapte ani în valoare de două trilioane de euro.

Bugetul pune accentul pe cheltuielile pentru apărare, mai puțin pe agricultură și zonele defavorizate

Bugetul pune accentul pe competitivitatea economică și cheltuielile pentru apărare, acordând mai puțină importanță fondurilor UE pentru agricultură și fondurilor de coeziune pentru zonele defavorizate.

Șase comisari europeni, inclusiv comisarul român Roxana Mînzatu, și-au exprimat opoziția față de propunerea Comisiei Europene de a finanța următorul buget al UE prin introducerea de noi taxe. Printre cei care se opun se numără Raffaele Fitto (Italia), Apostolos Tzitzikostas (Grecia), Jozef Síkela (Republica Cehă), Costas Kadis (Cipru), Maria Luís Albuquerque (Portugalia) și Roxana Mînzatu (România).

Comisarii au ridicat îngrijorări cu privire la planul de buget, care prevede generarea de noi „resurse proprii” pentru UE prin taxe pe sectoare precum tutun, corporații mari, deșeuri electronice și emisii de carbon.

Parlamentul European se opune sacrificării agriculturii pentru apărare

Eurodeputatul Siegfried Mureșan a declarat: „Parlamentul European susține că apărarea și competitivitatea trebuie să fie noi priorități în următorul buget multianual al Uniunii Europene. Cu toate acestea, nu vom accepta ca agricultura și coeziunea să-și piardă importanța. Noile priorități trebuie susținute cu resurse noi, nu pe cheltuiala priorităților tradiționale.”

Mureșan a adăugat că Parlamentul va insista ca politicile tradiționale – coeziunea și agricultura – să fie finanțate adecvat, cel puțin la nivelul actual, ajustat cu inflația.

„Vom respinge orice buget care nu garantează protecția alocărilor dedicate atât Politicii Agricole Comune, cât și Politicii de Coeziune sau în care fermierii noștri trebuie să concureze cu regiunile pentru aceleași fonduri europene”, a afirmat eurodeputatul PNL.

Propunerea de buget UE declanșează dezbateri interne

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat oficial noua propunere de buget al UE. Propunerea, care marchează începutul negocierilor cu Parlamentul European și Consiliul UE, urmărește să abordeze nevoile de finanțare pentru tranziția verde și digitală, precum și rambursarea datoriilor din fondul de redresare COVID-19.

Merită amintit că, în aprilie 2024, Parchetul European a transmis că investighează negocierile privind achiziția unei cantități uriașe de vaccinuri anti-COVID dintre Ursula von der Leyen și șeful Pfizer. Nimeni nu a fost însă pus sub acuzare în acest dosar.

Von der Leyen a postat o imagine pe X arătând că bugetul UE va fi de două trilioane de euro. „Astăzi prezentăm bugetul UE pentru 2028-2034. Este un buget pentru o nouă eră, care se potrivește ambițiilor Europei. Unul care abordează provocările Europei. Unul care ne consolidează independența”, a scris ea.

 

Componenta de apărare a propusului Fond European de Competitivitate (FEC) ar putea scădea sub 198,1 miliarde de euro, în ciuda apelurilor crescânde pentru investiții militare sporite.

Cifrele interne sugerează o alocare totală a FEC de 450,5 miliarde de euro, din care 252,4 miliarde dedicate programului Horizon Europe, leadershipului digital, biotehnologiei, agriculturii și bioeconomiei.

Noul buget redirecționează 168 de miliarde de euro către rambursarea datoriilor pentru fondul de redresare COVID-19 al UE

O nouă defalcare a bugetului care circulă în cadrul Comisiei sugerează că următorul buget pe termen lung al UE ar putea ajunge la 1,985 trilioane de euro. Dacă se confirmă, acest lucru ar crește bugetul UE la 1,26% din Venitul Național Brut (VNB), cu 168 miliarde de euro redirecționate către rambursarea datoriilor pentru fondul de redresare COVID-19 al UE.

Aproximativ 198 miliarde de euro rămân să fie împărțite între finanțarea pentru apărare și tranziția curată – două dintre cele mai sensibile linii bugetare din punct de vedere politic aflate încă în negociere. Alocările finale nu sunt încă determinate, iar discuțiile în cadrul Comisiei sunt în curs.

Industria de arme și politicienii cer o finanțare mai mare pentru apărare

În ultimii doi ani, atât politicienii UE, cât și liderii industriei au îndemnat Comisia să aloce cel puțin 100 de miliarde de euro pentru apărare în bugetul de șapte ani. Conform proiectului actual:

  • 1 trilion de euro ar merge către agricultură, gestionarea frontierelor și sprijin pentru regiunile mai puțin dezvoltate;
  • 590 de miliarde de euro ar finanța competitivitatea industrială a Europei, inclusiv 450 de miliarde pentru fondul de politică industrială al președintelui von der Leyen;
  • 215 miliarde de euro ar fi alocate inițiativelor de politică externă.

În timp ce noua propunere de buget al UE trasează o cale ambițioasă pentru autonomia strategică a Europei, obiectivele climatice și transformarea digitală, dezacordurile interne privind sursele de finanțare și alocările evidențiază provocările viitoare. Cu mai mulți comisari care se opun noilor mecanisme fiscale, forma finală a Cadrului Financiar Multianual 2028-2034 rămâne incertă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentarii (1)
Avatar comentarii

parpalache 17.07.2025, 16:48

Pai Germania ar fi fost principala cotizanta!

Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.