Ghetoul din mijlocul Capitalei

Deschide, gropare, mormantu’/ C-afara-i mai urat ca nauntru. Trei tineri canta de jale la intrarea pe strada Lipscani, cel mai cunoscut dintre accesele in Centrul Istoric al Capitalei. Vizavi, o pisica neagra si un boschetar se cauta in egala masura de purici. Lipiti de zidul unor cladiri coscovite, parasite si distruse parca de un bombardament nevazut, incearca sa isi vanda marfurile cativa negustori.

Tarabe cu vechituri sau marfuri de Istanbul sunt asezate la intrarea in mai multe imobile si incearca sa atraga clientii, dar nimeni nu poate sa se apropie, caci din cladiri emana un miros greu si fetid, de igrasie. Teoretic, strada este interzisa masinilor, dar mai intai un taxi si apoi o masina de politie, din care un mustacios trimite bezele fetelor de la terase, se strecoara fara teama. Aceasta este zona zero a Centrului Istoric – si asta se simte imediat cum o iei pe strazile laterale. Mizeria este la ea acasa. Puradei, betivi, aurolaci si boschetari sunt prezenti la tot pasul, iesind ca lacustele din casele care stau sa cada. In Centrul Istoric, razboiul cu civilizatia si curatenia s-a pierdut de mult, nimeni nu mai stie cand si de ce. Geta Iscru face parte dintre cei care inca mai spera. Are 66 de ani si locuieste pe strada Blanari de 30 de ani. Are acte pe apartament, dar asteapta cu frica inceperea lucrarilor de refacere a Centrului Istoric. Zvonurile ca o sa ne evacueze circula de mult. Autoritatile inca de pe vremea lui Ceausescu ne amenintau. Majoritatea locatarilor s-au saturat sa stea in stres si au plecat. Acum, ne-au napadit locatarii ilegali, spune tanti Geta cu naduf.

Intai se va lucra langa „Manuc”

Anuntat cu surle si trambite de aproape doi ani, programul Municipalitatii, de refacere a Centrului Istoric, va incepe la sfarsitul lunii septembrie cu inlocuirea utilitatilor de pe cele 16 strazi din zona. Lucrarile vor fi efectuate de o firma spaniola, contra sumei de 20,12 milioane de euro. Primele  reparatii vor fi facute in zona din jurul Hanului lui Manuc.

Varul lui Videanu, locatar pe strada Franceza

Pe strada Franceza, la numarul 30 locuieste Ion Iordache. Lumea de pe strada il stie simplu: nea Ion. Locuiesc aici din 1982. Primarul sectorului 3 a fost pe aici prin curte si ne-a promis ca o sa fie bine, dar stiu eu?, spune neincrezator nea Ion, in timp ce bea in fata portii o sticla de bere. La pet. Ne surprinde ca il privim cu atentie si ne spune secretul lui. Nu va uitati ca arat asa. Am fost smecher. Sunt ruda cu Videanu. Primarul general. Sunt var de-al doilea, completeaza batranul in murmurele aprobatoare ale vecinilor.

Cativa metri mai incolo, Nicu, un prichindel de 7 ani, caruia ii curg mucii din belsug, vrea sa mai auda o data povestea arborelui genealogic al lui nea Ion. Sunt din Ialomita, ca si Videanu. Mama mea, Tudora Iordache, este vara de-al doilea cu nevasta primarului, explica Ion Iordache de pe strada Franceza. Nea Ion este optimist. Asteapta sa inceapa lucrarile din Centrul Istoric si spera ca viata lui sa se schimbe.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro