Gospodaria de jucarie

Nu-ti trebuie o caruta de bani ca sa-ti amenajezi o locuinta ca-n vise. Au demonstrat-o Paul si Stefania Pastea, doi bucuresteni care au gasit reteta de a-si petrece anii de pensie fericiti. ?n urma cu 16 ani, cei doi au cumparat la marginea orasului Otopeni un teren de 1.000 de metri patrati. Pentru ca peisajul parea un pic trist s-au gandit sa-l decoreze folosindu-si propria imaginatie.

Zis si facut. Paul Pastea a luat un creion in mana, si-a pus ochelarii si a inceput sa proiecteze totul pe hartie. ‘M-am sfatuit cu sotia si ne-am hotarat sa construim o casuta ca-n povesti. Noua ne-au placut intotdeauna povestile, asa ca, vrand sa evadam din real, am intrat in lumea basmelor. Tot noi am realizat mobilierul pictat, in stil sasesc.

Cu un efort minim si materiale putine am reusit in cateva luni sa ridicam ceea ce vedeti. Practic, am cheltuit foarte putin, pana intr-o suta de milioane de lei vechi. Unii cred ca aici e o gradinita de copii’. Dormitorul are vreo 6 metri patrati, iar inaltimea nu atinge doi metri. Pe tavan sunt pictate stele care te imbie la somn.

Bucataria e si mai micuta. Ca de jucarie.

Casuta sotilor Pastea se afla situata pe o ulicioara aproape de marginea localitatii, la o aruncatura de bat de camp. E colorata ca o ciuperca si rupta de peisajul citadin. Cand intri pe proprietatea domnului Paul, pe sub o bolta de trandafiri rosii, ai impresia ca cineva s-a jucat de-a Hansel si Gretel.

Casa pare alcatuita din turta dulce. Camarutele liliputane, din lemn adapostesc ‘averile’ celor doi bucuresteni: o mata isteata, o biserica maramureseana in miniatura, confectionata manual de Paul Pastea, o lada veche de zestre, de cand era bunica fata, icoane pe sticla si un ceas in chip de colivie cu pasarele, creatie proprie. Obiectul este iluminat pe timp de noapte cu becuri de lanterna. Un ochi de geam ‘rade’ cu perdelute vesele si doua paturi, despartite la mijloc de un mic cuptor taranesc, te imbie la odihna.

Gradina sotilor Pastea e un Rai vegetal. Bolta cu vita-de-vie, ciresi si piersici, abia dati in parg, ardei, ceapa, marar, cimbru, rosii, capsuni, trandafiri si crini, clatinandu-si gratiosi petalele in bataia vantului.

„Viata noastra e ca o poveste”

Aerul e dulce si transparent ca o margica de sticla. Linistea, deplina. Se aud din cand in cand fluturii sarutandu-se printre flori. Visator, Paul Pastea si-a decorat gradinita cu pitici, ciupercute si buburuze, chiar si un castel in miniatura, lucrat fin, meticulos de mana lui. Langa bolta de vita-de-vie a ridicat un cuptor din caramizi, unde Stefania pregateste carnea la gratar, in special in weekend, cand cei doi gospodari sunt vizitati de fiica lor si de sotul acesteia.

‘Viata noastra este intr-adevar ca o poveste acum, mai ales datorita acestei casute pe care o iubim foarte mult, zice Stefania Pastea. Nicaieri nu am gasit atata liniste, atata pace, ca aici, intre flori si pomi fructiferi, departe de vacarm. Nu avem telefon. O ora petrecuta aici are efect terapeutic. Nu-mi mai vine sa ma intorc la casa din Bucuresti’.

Urmărește-ne pe Google News