Grasimile din mancare: bune sau rele?

Cele saturate insotesc in principal carnea, inclusiv cea de pui. Intr-o mica masura se gasesc si in lactate si uleiuri din plante tropicale (cocos, palmier). Mancarurile bogate in asemenea grasimi fac sa creasca o anumita fractiune a colesterolului din sange, numita LDL. Iar riscul de a face unele tipuri de cancer digestiv este relativ ridicat la persoanele ce mananca grasimi saturate in cantitate semnificativa.

Grasimile mononesaturate se gasesc in nuci, untul de arahide, in untdelemn si in majoritatea tipurilor de unt obisnuit. Ele nu duc la cresterea colesterolului, ba chiar protejeaza organismul de efectele nocive ale acestuia, prin fractiunea HDL („colesterolul bun”).

Si grasimile polinesaturate au efecte benefice asupra organismului, protejandu-l de infarct. Ele se gasesc in special in uleiurile vegetale si in pestele gras: macrou, somon, sardele, hering, pastrav. Nu discutam aici despre grasimile artificiale, cele hidrogenate, de tipul margarinelor. Cu cat margarina este mai tare la temperatura camerei, cu atat ea este mai nociva, avand o cantitate mare de grasimi saturate. Cu toate efectele lor bune sau rele, grasimile nu trebuie sa va lipseasca din meniu, caci indeplinesc unele roluri de neinlocuit:
• mentin aromele mancarii;
• fac textura alimentului mai dezirabila (cremoasa, pufoasa, crocanta – dupa caz);
• dau senzatia de plenitudine gastrica si potolesc foamea;
• sunt absolut necesare pentru absorbtia unor vitamine si nutrienti din plante;
• dau gust mancarurilor.

Recomandări

Experții militari explică: „Fără ciuperca atomică sau pustiu apocaliptic, al Treilea Război Mondial a început deja”

Ratia recomandata de grasimi variaza intre 20% si 35% din totalul caloriilor zilnice, dintre care cel putin jumatate ar trebui sa fie de origine vegetala. Mare atentie la grasimile mascate de alimentele preparate industrial: o punga de covrigei sau de chips, o ciocolata sau un pumn de alune prajite pot insemna ratia de grasimi pe doua zile!

Urmărește-ne pe Google News