Grecia, acuzată la CEDO că respinge cu violență „șocantă” migranții. „Au început să-i bată cu bastoanele”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Autorităților din Grecia le-a fost intentat un proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), în care sunt acuzate că, în loc să ajute refugiații și să-i salveze, dacă sunt în pericol, îi maltrează și îi trimit înapoi de unde au plecat, relatează The Guardian.
Cuprins:
- Migranții, bătuți de „mascați” și lăsați pe mare fără telefoane, pașapoarte și bani
- Procedura „împingerii”, standardul autorităților începând din 2020
- Avocații vorbesc de „violență planificată și sistematică”
- În Italia, Salvini este judecat într-un proces privind migranții
- Garda de coastă din Libia, vinovată de moartea a peste 120 de refugiați
Procesul a fost intentat de un ONG - Legal Center Lesvos - și scoate în evidență violența „șocantă” cu care au fost întoarse din drum circa 200 de persoane, între care 40 de copii și o femeie însărcinată, care se îmbarcaseră pe un vas de pescuit la Marmaris, în Turcia, pentru a ajunge în Italia.
În sudul insulei Creta, vasul a fost prins într-o furtună, iar căpitanul a cerut ajutor prin stația radio.
Migranții, bătuți de „mascați” și lăsați pe mare fără telefoane, pașapoarte și bani
Potrivit refugiaților, în loc să ajute persoanele de la bord, o navă greacă de căutare și salvare și două bărci de patrulare au blocat vasul timp de cinci ore, până când la fața locului au sosit bărci cu motor pe care se aflau comandouri de „mascați”. Mai mulți pasageri susțin că au fost bătuți de aceștia.
Cei aflați la bord ar fi fost separați în două grupuri și duși pe două bărci mari, ale pazei de coastă elene, unde echipaje înarmate de 10-15 bărbați, cei mai mulți purtând cagule, i-au percheziționat și le-au confiscat bunurile, inclusiv telefoane, pașapoarte și bani.
Pasagerii au fost apoi forțați să meargă la câteva plute de salvare mici, remorcați înapoi în apele turcești și abandonați pe mare fără hrană, apă, veste de salvare și vreun mijloc de a cere ajutor. Până au fost ridicați de garda de coastă turcă, calvarul lor a durat mai mult de 24 de ore.
A fost ca și cum ai vedea un film. Bărbații din bărcile cu motor au sărit la bord, țipând și strigând, toți aveau arme și cuțite, erau îmbrăcați în negru și purtau măști.Mahmoud, refugiat sirian:
„Au început să-i bată pe oameni cu bastoanele, în căutarea căpitanului. M-au lovit cu pumnii în față și mi-au spart ochelarii... Înțeleg că nu ne vor, dar ne puteți trimite înapoi în Turcia fără a fi nevoie de violență. Când ne-au lăsat pe plute, am crezut cu toții că vom muri”, a mai spus el.
Procedura „împingerii”, standardul autorităților începând din 2020
Cei care au intentat procesul susțin că practica „împingerii” refugiaților în afara apelor teritoriale ale Greciei a devenit standard pentru garda de coastă din martie 2020, când Turcia, într-un efort de a presiona UE, le-a spus celor 4 milioane de refugiați înregistrați că nu îi va mai opri din încercarea lor de a ajunge în Europa, cum era stipulat într-un acord din 2016 între Ankara și Bruxelles.
Atena a reacționat prin oprirea temporară de acordare a noi cereri de azil și folosirea unor tactici din ce în ce mai brutale pentru a descuraja oamenii să facă această călătorie, din Turcia spre Grecia. Cifrele exacte sunt greu de verificat, însă ONG-urile și presa au înregistrat sute de presupuse astfel de incidente în ultimele 12 luni.
În majoritatea cazurilor, persoanele care încercau să traverseze Marea Egee au fost interceptate și remorcate înapoi în apele turcești. Acestea au fost lăsate fie în propriile bărci, după ce garda de coastă greacă le-a dezactivat motoarele, fie pe plute supraaglomerate.
În mai multe rânduri, oamenii au acuzat că au fost expulzați după ce ajunseseră pe pământ grecesc. În cel puțin două cazuri, refugiații au spus că au fost abandonați pe o insulă turcească nelocuită, potrivit informațiilor Der Spiegel, Lighthouse Reports și New York Times. În cel puțin un caz, Frontex - agenția de frontieră a UE - este acuzată că a acoperit dovezile unei astfel de operațiuni grecești.
Aceste expulzări colective sunt ilegale, conform dreptului internațional, dar nu și conform legilor grecești, arată sursa citată. Jurnaliștii de la The Guardian au cerut un punct de vedere autorităților, dar nu au primit nici un răspuns. În trecut, Grecia a negat astfel de incidente.
Avocații vorbesc de „violență planificată și sistematică”
Jurnaliștii notează că incidentul din octombrie 2020 se remarcă prin nivelul mare de violență și mărimea operațiunii, cu opt nave grecești implicate și echipaje de la diferite instituții ale statului.
În fapt, este vorba despre „decizia autorităților de a abandona deliberat oamenii pe mare, punându-le viața în pericol, fără mijloace de a cere să fie salvate și fără nici o șansă de a solicita azil”, spune Natasha Ntailiani, avocatul Centrului Juridic Lesvos.
Ea vorbește despre o tendință „nouă și tulburătoare”, caracterizată prin „violență planificată și sistematică”, care a crescut în ultimul an în regiunea Mării Egee. Chiar și navele de salvare sunt folosite împotriva migranților, ceea ce arată până unde sunt dispuse să meargă autoritățile elene, mai spune avocatul.
Cei care au intentat procesul au mărturii de la 12 reclamanți, precum și dovezi coroborate: imagini geo-localizate, coordonate GPS, jurnale de telefon, mesaje radio, etc.
Este al cincilea proces deschis la CEDO în ultimii ani prin care autoritățile din Grecia sunt acuzate de încălcarea drepturilor migranților și refugiaților.
În Italia, Salvini este judecat într-un proces privind migranții
O decizie a instanței de anul trecut, conform căreia Spania nu a încălcat drepturile a doi bărbați pe care i-a expulzat din enclava Melilla, în care aceștia intraseră ilegal „ca parte a unui grup mare”, creeză un precedent îngrijorător, arată reprezentanții ONG-ului care au dat în judecată Grecia la CEDO.
După acea decizie, Frontex a întrebat Comisia Europeană (CE) dacă poate refuza procesarea cererilor de azil în cazul în care oamenii călătoresc în grupuri, cum este cazul în Marea Egee.
„Nu am vrut să merg în Grecia. Știam că fac rău refugiaților, dar a fost șocant să experimentăm realitatea. Europei nu-i pasă deloc de drepturile omului și de demnitate”, a spus Yara, din Damasc.
Mahmoud este și el de acord. „Am fost dat afară din Qatar din cauza pandemiei. Aș fi preferat să rămân acolo. Dacă ar exista o cale legală de a ajunge în Europa, aș folosi-o, dar nu există. Nu vreau să fac această călătorie din nou, dar o voi face, pentru că trebuie”, spune el.
Și fostul ministru de interne italian Matteo Salvini a fost trimis recent în judecată pentru că în 2019 a împiedicat 100 de migranți să debarce în Italia. Salvini i-ar fi lăsat pe mare pe naufragiați până când procurorii au dispus arestarea ambarcațiunii și evacuarea persoanelor aflate la bord.
Garda de coastă din Libia, vinovată de moartea a peste 120 de refugiați
La mijlocul lunii aprilie, The Guardian a publicat extrase dintr-un dosar instrumentat de procurori italieni, care arată cum garda de coastă libiană a refuzat să acorde ajutor migranţilor care încercau să traverseze Marea Mediterană.
„Aici e sărbătoare azi, lumea e liberă. Putem încerca să ajungem la ei mâine”, a răspuns, pe 16 iunie 2017, reprezentantul gărzii de coastă din Libia, colonelul Massoud Abdalsamad, când a primit un apel telefonic de la un oficial al gărzii de coastă din Italia, care îi transmitea că 10 bărci cu migranţi se află în derivă în Mediterana, multe dintre ele în apele teritoriale libiene.
Datele compilate de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) arată că 126 de refugiați au murit în acel weekend, când libienii au refuzat să le acorde ajutor.
