Greșelile din PNRR, explicate de un influent eurodeputat liberal. Lista erorilor care cauzează pierderi potențiale de miliarde de euro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Siegfried Mureșan (PNL), vicepreședinte al PPE și vicelider al popularilor europeni în Parlamentul European, a explicat în detaliu erorile făcute de guvernanții români în ceea ce privește gândirea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, ceea ce a dus la lentoarea evoluției programului. Mureșan vorbește și despre un potențial colac de salvare, prin prelungirea perioadei de aplicare.
Cuprins:
Toate statele UE au probleme cu PNRR
„Fiindcă este un instrument nou, fondat pe baza unor resurse împrumutate de Comisia Europeană, guvernele statelor membre trebuie să implementeze o serie de reforme, acele ținte și jaloane. Acest mecanism nou funcționează altfel față de fondurile tradiționale europene. Toate statele europene au avut nevoie de timp, la fel cum a avut și Comisia Europeană, pentru a se familiariza cu acest mecanism.
Pe scurt, ce încerc să spun e următorul lucru. Unu (n.r. - la mână): există întârzieri în toate statele membre ale UE în implementarea PNRR-urilor. Italia e singurul stat membru al UE care a absorbit șase tranșe. Sunt trei state care au absorbit cinci tranșe: Grecia, Croația, Spania. Câteva state care au absorbit patru tranșe. Noi și multe alte state - trei tranșe. Câteva state în urma noastră - cu două și o tranșă”, a declarat Siegfried Mureșan, într-un briefing de presă cu jurnaliștii români aflați la plenara Parlamentului European de la Strasbourg.
Eurodeputatul PNL a punctat faptul că țara noastră a început bine, dar apoi a urmat stagnarea. „România a început mai bine implementarea PNRR. La momentul în care aveam a doua tranșă rambursată am fost doar opt state care aveam două tranșe rambursate. Însă în ultimele 18 luni, din păcate, am reușit să deblocăm doar o parte din cea de-a treia tranșă. Guvernele nu au reușit să îndeplinească țintele și jaloanele asumate”, a completat Siegfried Mureșan.
Greșelile structurale și tentative de a lua banii fără evaluare
Referitor la cauzele specifice, vicepreședintele PPE a precizat: „În primul rând, am fost doar trei state ale UE care la începutul Mecanismului de Redresare și Reziliență am spus că dorim să accesăm toate fondurile nerambursabile și toate creditele care ni se cuvin din PNRR. Pe scurt: ne-am aruncat să absorbim toți banii, un lucru bun, un obiectiv de dorit, însă fără a ne evalua capacitatea de absorbție, capacitatea administrativă.
Ne-am mulțumit la fi foarte mândri că avem 80 de miliarde de euro la dispoziție din fondurile tradiționale și din PNRR, dar nu am evaluat capacitatea de absorbție. În plus, pe marile proiecte, pe spitale, de pildă, s-a făcut prea puțin în primii ani și unele dintre ele e clar că nu mai pot fi finanțate, de vreme ce nu pot fi finalizate. Pe scurt, am vrut mai mult decât am putut”, a mai declarat Mureșan. Gândirea abordării PNRR a avut loc în timpul Guvernului Cîțu, apoi a fost continuată de Guvernul Ciucă.
„Multe alte state au spus așa: depunem PNRR-uri pentru toată partea de fonduri nerambursabile, dar pe partea de credite, unde trebuie să dăm bani înapoi, evaluăm, apoi vedem pe parcurs. Unele state nu au solicitat deloc componenta de credite la început, unele state au solicitat doar o parte din componenta de credite. Doar România, Italia și încă un stat, trei în total, am solicitat în totalitatea componenta de credite. Unele state au revenit parcursul anilor 2021-2022 și au cerut din componenta pe credite, însă mereu când vedeau că au capacitatea de absorbție”, a mai afirmat vicepreședintele PPE, cea mai mare familie politică europeană.
„O altă greșeală făcută a fost guvernanța. În România, responsabilitatea pentru gestionarea PNRR a fost alocată unui minister cu bunăvoință, cu câțiva oameni competenți, dar cu o structură mult mai mică - Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, decât structura altor ministere, cu inerție mai mare, mai conservatoare, cărora un minister mic, ca MIPE, trebuia să le impună anumite reforme.
Practic, ministerul mai mic, mai slab, negocia cu Comisia Europeană reforme pe care nu putea apoi să le impună ministerelor mai mari. Eu sunt mereu adeptul descentralizării, însă țările care au o rată ridicată din PNRR au centralizat guvernarea la nivelul prim-ministrului. Croația e un bun exemplu. Structura de guvernanță e centralizată la nivelul premierului și acesta cu autoritatea funcției se asigură că ministerele de linie îndeplinesc țintele și jaloanele”, a completat Mureșan, care a conchis că o a treia problemă e alegerea unor „proiecte greșite”, care nu erau „viabile în șase ani de zile”.
Încercare de prelungire cu 18 luni a PNRR
Siegfried Mureșan a explicat faptul că alături de Victor Negrescu (PSD), vicepreședinte al PE, încearcă prelungirea perioadei de implementare a PNRR cu 18 luni: „Este doar un demers al Parlamentului European, însă este doar primul pas, nu ultimul pas. Nu avem certitudini. Doi europarlamentari români, Victor Negrescu și cu mine, suntem responsabili de acest dosar în Parlamentul European.
Noi am propus următorul lucru: în momentul de față PNRR-urile tuturor statelor membre trebuie să se încheie la 31 august 2026. Noi am propus ca toate proiectele care sunt eligibile, care au fost aprobate de Comisia Europeană, sunt practic mature și sunt în implementare, dar nu pot fi finalizate până la 31 august 2026, să primească o perioadă adițională de 18 luni, pentru a putea fi finalizate.
„Propunerea noastră a fost susținută cu largă majoritate de Parlamentul European, a devenit poziție oficială a Parlamentului European, însă nu este încă literă de lege. Pentru ca ea să devină literă de lege, Comisia Europeană trebuie să propună modificarea legislației europene, care să fie apoi votată în PE și de guvernele statelor membre. De asemenea, cred că poate fi votată de majoritatea statelor membre în Consiliu. E nevoie de majoritate calificată aici, nu unanimitate, deoarece statele membre au întârzieri și le-ar prinde bine aceste 18 luni.
Comisia Europeană este în momentul de față reticentă din următorul motiv: Comisia Europeană dorește să păstreze cât mai ridicat ritmul de implementare în următoarele luni, un obiectiv de înțeles. Este nevoie de presiune constructivă din toate părțile, dar atât timp cât legea nu e modificată trebuie să spunem adevărul: dorim prelungirea, am obținut sprijinul PE, însă asta nu e suficient. Nu e nicio garanție că prelungirea va fi literă de lege”, a conchis liberalul.
