Lentoarea implementării PNRR atinge noi culmi. Patru jaloane și ținte bifate în trei luni. Zeci de obiective întârziate cu termen 2023
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Guvernul României, în frunte cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, reușește să avanseze în ritm de melc cu obiectivele din PNRR, în condițiile în care pare că noua viteză este de un obiectiv pe lună. Doar pentru anul 2023 Executivul are în continuare „în curs de realizare” aproximativ 40 de jaloane și ținte, adică aproape jumătate din ce trebuia să fie gata, nefiind clar când va fi depusă următoarea cerere de plată.
Cuprins:
România pierde sume imense din fondurile europene
Ministerul Investiții și Proiectelor Europene a venit la începutul acestei săptămâni cu un răspuns detaliat referitor la modul cum evoluează, deși mai degrabă pare că bate pasul pe loc, situația cu jaloanele și țintele din PNRR aferente anului 2023, care ar putea fi parte dintr-o cerere de plată complexă, în funcție de calculele guvernanților și de negocierile cu Bruxelles-ul. Deși răspunsul a fost dat pe 2 iulie (miercuri), situația comunicată de MIPE, cel puțin pentru obiectivele din trimestrele III și IV e aferentă datei de 12 iunie 2025.
În ceea ce privește obiectivele din trimestrele I și II, unde nu e comunicată data până la care au informații la zi, din 46 de jaloane și ținte, 29 sunt îndeplinite, în timp ce 17 sunt în curs de îndeplinire. Aceste obiective ar fi trebuit să fie gata cel târziu pe 30 iunie 2023. Printre obiectivele neîndeplinite sunt „o serie de modificări legislative în domenii precum energia, sistemul de pensii, modificări aduse codului fiscal, codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), noul cadru juridic privind remunerarea funcționarilor publici, legislația privind sistemul de taxare bazat pe distanța parcursă, precum și dotări în aparatură medicală și investiții în digitalizare.
Riscurile de neîndeplinire sunt cauzate de necesitatea parcurgerii unor proceduri complexe, uneori anevoioase, timpul scurt pentru desfășurarea procedurilor de achiziții, obținerea avizelor, aprobarea documentației tehnice, durata mare de execuție a lucrărilor (având în vedere complexitatea și tipologia investițiilor), perioada de pregătire a acestor tipuri de investiții, ce presupune analize și studii laborioase privind prețul materiilor prime, al materialelor, echipamentelor și al instalațiilor (inclusiv construirea sau achiziția clădirilor și infrastructurii asociate)”, explică MIPE. Cea mai spinoasă reformă e cea a salarizării, de care ultimele guverne fug.
Comparat cu ultimul răspuns detaliat (din 4 martie), transmis tot ziarului Libertatea, instituțiile guvernamentale nu au reușit în mai bine de trei luni să mai avanseze cu vreun obiectiv.
La începutul răspunsului dat Libertatea, MIPE dă de înțeles că cererea de plată numărul patru ar putea conține doar obiectivele din trimestrele I și II. Prin urmare, valoarea celei de-a patra cereri de plată este de 2.680.277.594 de euro, sumă care include atât sprijin nerambursabil în valoare de 1.003.031.904 euro, cât și sprijin sub formă de împrumut în valoare de 1.677.245.690 de euro. Valoarea netă a plății, ca urmare a evaluării cererii de plată, va reprezenta 2.306.117.891 de euro (861.857.608 euro grant și 1.444.260.283 de euro loan, ca urmare a deducerii prefinanțării).
Jalea de după jumătatea anului 2023
În ceea ce privește a doua jumătate a anului 2023, 18 ținte și jaloane sunt îndeplinite, în timp ce 20 de obiective sunt în curs de realizare. Printre restanțe sunt atribuirea contractelor pentru noi sisteme informatice destinate vămilor, reducerea cu 50% a numirilor interimare/temporare în consiliile de administrație ale companiilor de stat centrale, reducerea cu 10% a numirilor interimare/temporare în consiliile de administrație ale companiilor de stat locale sau finalizarea anuală a cel puțin două concursuri naționale de recrutare a funcționarilor publici pentru cel puțin 3 categorii/grade de funcții publice.
Practic, de la ultima solicitare de date detaliate de la MIPE privind PNRR, instituțiile cu obiective în acest plan au reușit să mai bifeze doar patru jaloane și ținte în trei luni, cu toate că unele dintre punctele asumate e posibil să fie parte a cererii de plată numărul patru.
Lipsa asumării unui calendar concret
Ziarul Libertatea le-a cerut reprezentanților MIPE să spună concret când va fi trimisă cererea de plată numărul patru și ce va conține ea. Însă instituția a dat două răspunsuri vagi.
În primul rând, „ca urmare a discuțiilor tehnice purtate cu reprezentanții Comisiei Europene, a fost identificată necesitatea depunerii a maximum trei cereri de plată (n.r. - până la finalul perioadei de implementare a PNRR), condiționate de obținerea unor rezultate satisfăcătoare în implementarea reformelor și investițiilor asumate prin PNRR. Totodată, pentru pentru a asigura o distribuție cât mai echilibrată a țintelor și jaloanelor în cadrul acestor cereri de plată, a fost identificată oportunitatea devansării unui număr cât mai mare de ținte și jaloane în cadrul cererii de plată nr. 4”.
Apoi, MIPE a precizat că transmiterea cererii de plată nr. 4 depinde de finalizarea procesului de renegociere a PNRR, care este în desfășurare: „Pe cale de consecință, atât termenele de implementare a investițiilor, cât și calendarul depunerii cererilor de plată pot fi ajustate în urma finalizării procesului de renegociere. Mai exact, renegocierea PNRR poate determina modificarea cuantumului și a structurii cererii de plată nr. 4, iar în noul calendar pot fi prevăzute două cereri de plată în anul 2026 - cererea nr. 5 și cererea nr. 6”.
Ultima cerere depusă de România a fost cea din decembrie 2023, când prim-ministru era Marcel Ciolacu. A fost și singura cerere de plată depusă de acest Executiv în aproape doi ani de guvernare, iar rezultatul a fost o plată parțială.
Guvernul scade sporul pentru munca pe fonduri europene
Una din prevederile aflate în transparență publică, în ceea ce privește primul pachet de măsuri de austeritate, este limitarea sporului pentru muncă pe proiecte cu finanțare din fonduri externe rambursabile și nerambursabile, dar și din Mecanismul de redresare și reziliență, la 35% din salariile de bază sau indemnizațiile de încadrare.
În prezent, sporul acesta are plafonul maximal la 50% pentru cei care lucrează în instituțiile centrale, însă este primit și cei din administrația publică locală, fie că este vorba de funcționari publici sau de aleși locali, dacă instituțiile lor au proiecte cu finanțare externă.
Fotografii: Facebook
Monseur 04.07.2025, 15:26
La bonusuri si prime sunt primii. Sa-si faca treaba nu-si bate capul nimeni si nici de tras la raspundere nu este tras nimeni. Dupa ce-au furat si-au facut numai smecherii in loc sa-si faca treaba, degeaba mai spunem ceva.
steaua.libera 04.07.2025, 17:24
A pus crucea pe rever poate se ocupă Dumnezeu de jaloane