Guvernul cere economie la curent, dar românii consumă deja mult sub media Europei

Premierul interimar Ilie Bolojan a adresat această solicitare atât marilor consumatori industriali, cât și populației, recomandând limitarea utilizării aparatelor electrocasnice mari în intervalele de consum ridicat.

Decizia vine în contextul unei secete prelungite, care a redus producția de energie hidro, precum și al problemelor tehnice întâmpinate la centrala nucleară de la Cernavodă.

În aceste condiții, România este nevoită să importe o cantitate semnificativă de energie electrică pentru a acoperi cererea de seară.

Infografic realizat cu ajutorul Inteligenței Artificiale

Consumul gospodăriilor din România, mult sub media europeană

Totuși, datele Eurostat analizate arată că gospodăriile din România au, în medie, unul dintre cele mai mici consumuri finale de energie pe cap de locuitor din Uniunea Europeană.

Indicatorul include energia utilizată pentru încălzire, apă caldă, gătit, răcire, iluminat și funcționarea aparatelor electrocasnice, dar nu ia în calcul consumul de energie pentru transport.

În 2024, consumul mediu de energie al gospodăriilor din UE s-a ridicat la 507 kilograme echivalent petrol pe locuitor, marcând o scădere cu 9% față de 2019.

România se situează însă sub această medie, alături de alte state din sudul și estul Europei. Mai mult de 60% din energia utilizată în locuințe este destinată încălzirii, conform statisticilor.

În timp ce statele din nordul și vestul Europei înregistrează valori medii duble sau chiar triple datorită locuințelor de mari dimensiuni, a sistemelor automatizate de climatizare și a gradului ridicat de dotare cu echipamente electronice, România rămâne în plutonul codașilor europeni, alături de țări precum Bulgaria sau Grecia.

Discrepanța devine evidentă atunci când comparăm România cu statele din nordul continentului. În Finlanda, consumul casnic anual ajunge la peste 1.300 kg echivalent petrol pe locuitor, adică de peste trei ori și jumătate mai mult decât în România.

De asemenea, în Suedia sau Danemarca, nivelul trece frecvent de 800-900 kg echivalent petrol per capita, diferență explicabilă prin climatul extrem de rece, dar și prin suprafața mai mare a locuințelor și gradul ridicat de automatizare.

Nici în comparație cu marile economii din vestul Europei, gospodăriile românești nu se apropie de nivelul mediu de consum.

În Germania, consumul casnic se situează în jurul valorii de 650-700 kg echivalent petrol pe locuitor, iar în Franța, indicatorul depășește 600 kg echivalent petrol pe locuitor. În ambele cazuri, consumul rezidențial este cu 60% până la 80% mai mare decât cel înregistrat în România.

România se află într-un pluton similar cu alte țări din sudul și sud-estul Europei. De exemplu, Bulgaria înregistrează valori apropiate, în jurul a 360-390 kg echivalent petrol pe locuitor, în timp ce Grecia sau Malta are cifre similare ori ușor mai scăzute, sprijinite de iernile mult mai blânde care reduc substanțial necesarul de energie pentru încălzire.

Infografic realizat cu ajutorul Inteligenței Artificiale

Conform celor mai recente date Eurostat, consumul final de energie al gospodăriilor din România a fost de numai 319 kilograme echivalent petrol pe locuitor în 2024, cu aproximativ 37% sub media Uniunii Europene, de 507 kg/locuitor.

Această valoare plasează România cu peste 30-35% sub media Uniunii Europene (care este de 507 kg/locuitor), la un nivel similar cu alte state din estul și sudul continentului, precum Bulgaria (cca. 360-390 kg/locuitor) sau Grecia.

Veniturile cresc, consumul de lumină rămâne redus

Deși veniturile gospodăriilor românești au crescut semnificativ, consumul energetic rămâne mult sub nivelul înregistrat în vestul și nordul Europei.

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), venitul mediu lunar al unei gospodării a ajuns la 9.525 de lei în primul trimestru al anului 2026. Cu toate acestea, creșterea economică nu s-a reflectat într-o majorare considerabilă a consumului energetic.

Guvernul își concentrează apelul pe reducerea consumului de electricitate în orele de vârf, un segment pentru care producția internă nu poate acoperi în totalitate cererea.

Ca rezultat, România continuă să depindă de importuri pentru a-și asigura necesarul de energie, mai ales în contextul actual, marcat de dificultăți de producție internă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE