Ultima hotărâre a judecătoarei din dosarul lui Robert Negoiță înainte de a fi mutată de la București la Giurgiu: a menținut un sechestru de peste 102 milioane de euro

Ultimul act pe care judecătoarea Ana Elena Dobre l-a redactat în dosarul lui Robert Negoiță este Încheierea de ședință din data de 17 iunie 2026, prin care a menținut sechestrul asigurător instituit de DNA pe numele inculpaților până la suma de 536.483.056 de lei (peste 102 milioane de euro la cursul actual).

Între timp, numele judecătoarei Ana Elena Dobre nu se mai regăsește printre magistrații Secției a II-a Penală de la Curtea de Apel București, ci apare în componența Secției Penale a Tribunalului Giurgiu.

Potrivit unui document intitulat „Situația delegărilor dispuse de președintele Curții de Apel București Semestrul I 2022”, judecătoarea Ana Elena Dobre a fost adusă prin delegare de la Judecătoria Oltenița începând cu data de 7 iunie 2022, pe o perioadă de 4 ani.

Ajunsă la instanța din București, judecătoarei i s-a repartizat prin procedură aleatorie dosarul lui Robert Negoiță, iar primul termen pe fond l-a judecat pe data de 3 aprilie 2023.

Titulara de complet a ieșit din dosar după 3 ani de judecată

De atunci, în dosarul lui Robert Negoiță au avut loc 48 de înfățișări, timp în care au fost audiați martorii din rechizitoriu, au fost admiși spre ascultare martori noi, au fost audiați o parte dintre inculpați (în frunte cu Robert Negoiță) și s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice pentru a se stabili la nivelul anilor 2014-2018 ce diferențe sunt între contractul de salubritate prelungit de edilul sectorului 3 cu firma Rosal Grup SA și cele încheiate de sectorul 1 și de municipiile Ploiești, Brașov, Oradea, Timișoara și Cluj-Napoca.

• Reamintim că Robert Negoiță a fost trimis în judecată pe data de 10 august 2022, pentru că ar fi determinat obținerea votării, de către Consiliul local al Sectorului 3, a unui act adițional care, printre alte amendamente, viza și prelungirea nelegală a contractului de salubritate cu încă 10 ani, fapte care ar fi avut loc în 2013.
• În plus, în 2014, Robert Negoiță ar fi încheiat și semnat în mod nelegal un alt act adițional, fără a-l supune aprobării Consiliului local, prin care s-ar fi crescut frecvențele de realizare a activităților de curățenie a căilor publice cu influență asupra creșterii costurilor operatorului de salubritate Rosal Grup SA.
• Faptele ar fi continuat în 2018 și 2019, când funcționarii din Primăria Sectorului 3 au încercat să se „acopere cu hârtii” și să ascundă modalitatea prin care fusese prelungit cu 10 ani contractul cu Rosal Grup SA.

Când procesul a ajuns aproape de final, pe data de 16 iunie 2026, judecătoarea Ana Elena Dobre a adus la cunoștința părților că este ultima oară în când intră în procesul lui Robert Negoiță, după trei ani, două luni și 14 zile:

• „Curtea aduce la cunoştinţă reprezentantului Ministerului Public şi părţilor că, urmare a unor măsuri administrative, este ultimul termen la care mai face parte din compunerea completului de judecată, context în care îl întreabă pe inculpatul (Ghețu Octavian – n.r.) a cărui audiere fusese stabilită pentru acest termen, dacă mai doreşte să dea declaraţie în condiţiile în care cel mai probabil va fi reaudiat.
• Inculpatul (Ghețu Octavian – n.r.), având în vedere măsurile administrative aduse la cunoştinţă de către instanţa de judecată şi faptul că urmează să fie reluată cercetarea judecătorească în cauză, precizează că nu doreşte să mai dea declarație la termenul de astăzi, rezervându-şi dreptul să dea declaraţie la un termen de judecată viitor.
• Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, pune în discuţie verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurilor asigurătorii dispuse în cauză”, se arată în Încheierea de ședință din 16 iunie 2026.

Colegiul de conducere al Curții de Apel București (condus de judecătoarea Liana Nicoleta Arsenie) nu i-a mai prelungit judecătoarei Ana Elena Dobre detașarea la această instanță, deși avea cunoștință de faptul că magistratul are pe rol dosarul de abuz în serviciu al lui Robert Negoiță.

Libertatea a scris încă din 2 decembrie 2025 că dosarul actualului primar al sectorului 3 este în pragul prescripției.

Faptele lui Robert Negoiță din 2013 și 2014 sunt deja prescrise (termenul de stingere a răspunderii penale fiind de 8 ani), însă rămân valabile cele ale funcționarilor din subordinea lui, presupus a fi comise în 2018-2019.

Chiar în eventualitatea în care instanța va pronunța o soluție de încetare a procesului penal, rămâne problema recuperării prejudiciului, iar de aceea avocații au încercat la termenul din 16 iunie 2026 să obțină ridicarea sau restrângerea măsurilor asigurătorii, care în prezent sunt în valoare de peste 102 milioane de euro.

Avocații: Sechestrul de 102 milioane de euro este disproporționat

Apărătorii inculpaților, în frunte cu cel al lui Robert Negoiță, au arătat în fața instanței că întinderea sechestrului nu ar fi proporțional calculată în raport de acuzații și că menținerea acestor măsuri nu poate fi dispusă automat.

• „Solicită să se observe că, în dosarul de faţă, măsura a fost instituită în vederea acoperirii unui presupus prejudiciu şi pentru acoperirea cheltuielilor judiciare.
• Pe de altă parte, bunurilor indisponibilizate nu au fost niciodată evaluate efectiv pentru a verifica dacă raportul de proporționalitate există în aceste condiţii. În lipsa acestei evaluări, instanţa, practic, nu dispune de elemente necesare pentru a verifica dacă măsura este sau nu proporţională astăzi, dacă măsura conduce la o indisponibilizare excesivă. Această proporţionalitate nu poate fi prezumată, ci ea trebuie dovedită.
• De asemenea, analiza proporţionalităţii nu poate ignora particularităţile acuzaţiei. În acest sens, apărarea solicită să se observe că parchetul nu susţine că sumele au fost achitate în absenţa unei contraprestaţii, că serviciile contractate nu ar fi fost efectiv executate, ci dimpotrivă, teza acuzării este aceea că serviciile au fost efectuate în temeiul unor acte pe care parchetul le consideră nelegale.
• Raporturile contractuale dintre societatea UAT Sector 3 şi societatea care a prestat aceste servicii au făcut şi obiectul unor verificări la instanţa civilă şi există hotărârile definitive, irevocabile care, în esenţă, s-au finalizat cu menţinerea valabilităţii acestor raporturi contractuale.
• Sigur, s-ar putea obiecta că această împrejurare nu conduce automat la (inexistenţa – n.r.) prejudiciului, dar în orice caz, diminuează semnificativ gradul de evidenţă al tezei potrivit căreia întreaga valoare a plăţilor efectuate ar reprezenta prin ea însăşi un prejudiciu cert şi actual.
• Apărarea învederează că un ultim argument se referă la durata măsurilor asigurătorii. În acest sens, arată că există jurisprudenţă CEDO în care măsurile asigurătorii au fost ridicate la scurgerea a mai puţini ani decât în prezentul dosar, având în vedere durata raportată la alte elemente.
• Ceea ce este relevant în acest moment este că trecerea timpului impune o analiză mai riguroasă întrucât ceea ce iniţial putea reprezenta o ingerinţă temporară riscă să dobândească în fapt caracteristicile unei indisponibilizări patrimoniale de înlăturat.
• Instanţa nu trebuie să piardă din vedere faptul că măsurile asigurătorii sunt măsuri de conservare, ele nu anticipează o sancțiune, nici sub aspectul laturii penale, nici sub aspectul laturii civile.
• Pentru toate aceste considerente, apărătorul ales al inculpatului (Negoiță Robert Sorin – n.r.) solicită să se analizeze temeinic solicitarea apărării şi să se dispună ridicarea măsurilor asigurătorii”, se arată în documentul citat.

Judecătoarea: Durata și întinderea măsurilor nu sunt exagerate

O zi mai târziu, pe 17 iunie, judecătoarea Ana Elena Dobre s-a pronunțat în sensul menținerii sechestrului instituit de procurorii DNA pe 17 februarie 2022 pe averile tuturor inculpaților până la concursul sumei de 102 milioane de euro, cu următoarea motivare:

• „Curtea reţine că măsurile asigurătorii sunt proporţionale cu scopul urmărit şi conforme  cu dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
• Totodată, faţă de suspiciunile ce planează asupra inculpaților cu privire la săvârşirea infracțiunilor imputate, reținând scopul pentru care au fost instituite măsurile, Curtea apreciază că subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurilor asigurătorii și că în mod corect judecătorul de la prima instanță a menținut măsura sechestrului asigurător.
• Ţinând seama şi de exigenţele de proporţionalitate impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, instanţa de control judiciar reţine că durata efectivă a măsurilor asigurătorii nu este exagerată în raport de durata şi evoluţia procedurii (…).
• Referitor la suficiența probatoriului, ori caracterul întemeiat la acuzațiilor formulate de procuror, Curtea subliniază că, în prezenta procedură, este analizată capacitatea acestuia de a contura o suspiciune rezonabilă asupra comiterii infracțiunilor de care este acuzat inculpatul și nu aptitudinea acestuia de a justifica condamnarea acuzatului, când ansamblul probatoriu trebuie să fie complet și să se coroboreze într-un mod uniform, iar din aceste motive standardul acceptat în cadrul analizei este cel al acceptării justeței acuzației prin raportare la poziția unui observator rezonabil care dispune de toate piesele probatorii.
• De asemenea, Curtea apreciază că intervalul de timp scurs de la momentul indisponibilizării bunurilor (17.02.2022, 04.03.2022, respectiv 05.08.2022) şi până în prezent, nu este unul de natură să conducă la concluzia că măsurile asigurătorii nu-şi mai păstrează caracterul rezonabil, în raport cu complexitatea cauzei, gravitatea acuzaţiei şi stadiul în care se află cauza.
• Pentru a ajunge la o astfel de concluzie, Curtea evaluează în mod coroborat:
• Complexitatea ridicată a cauzei, generată de numărul mare al persoanelor trimise în judecată (10)
• Numărul faptelor penale materiale imputate acestora, circumscrise în principal infracţiunii de infracţiunii de abuz în serviciu (în forma autoratului, complicităţii şi participaţiei improprii, după caz), ce se reţine că ar fi fost comisă într-un interval mare de timp (2013-2019), aspecte ce au determinat administrarea unui amplu probatoriu în faza de anchetă penală,
• Comportamentul inculpaţilor şi cel al autorităţilor judiciare implicate (din perspectiva căruia, având în vedere vasta activitate de cercetare desfăşurată în cursul urmăririi penale, finalizarea camerei preliminare, derularea cercetării judecătoreşti, nu se identifică perioade de stagnare a procedurii judiciare din culpa autorităţilor),
• Natura acuzaţiilor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, respectiv infracţiunile de fals intelectual şi abuz în serviciu (…)
• Faptul că UAT Sector 3 a înţeles să se constituie parte civilă în proces cu suma de 578.446.818,637 lei. (…)
• Curtea apreciază că, din perspectiva ingerinţei statului în dreptul de proprietate al acuzaţilor, perioada de timp în care aceştia au fost lipsiţi de posibilitatea de a dispune de bunurile lor mobile şi imobile asupra cărora s-au instituit măsuri asigurătorii (…) răspunde, şi în prezent, criteriului proporţionalităţii măsurilor cu scopul urmărit prin luarea lor, sarcina impusă nefiind una excesivă, context în care se impune menţinerea în continuare a respectivelor măsuri procesuale”, arată în motivare judecătoarea Ana Elena Dobre.

Negoiță, în instanță: „Nimic din acest dosar nu a fost la inițiativa mea”

Robert Negoiță a fost audiat în fața Curții de Apel București pe 25 septembrie 2023 în legătură cu prelungirea nelegală cu încă 10 ani a contractului de salubritate cu SC Rosal Grup SA.

Primarul a spus că, de fapt, el urmărea să rezilieze contractul de salubritate – „moștenit” din 1999, de pe vremea lui Viorel Lis – dar risca să fie obligat de Rosal să plătească daune (Rosal avea cu Primăria un vechi proces civil deschis de Consiliul Concurenței).

 Astfel, prelungirea contractului ar fi venit ca o soluție de compromis, înaintată de „colegii din primărie”.

• „Eu mi-am dorit de la bun început întreruperea acestui contract. Sunt absolut nevinovat și tot ce am făcut a fost cu convingerea că fac ce era bine pentru locuitorii sectorului 3.
• Doresc să fac mențiuni prealabile cu privire la serviciul de salubritate pe care îl consider de mare importanță, în contextul în care poate avea legătură directă cu sănătatea oamenilor. De aceea, apreciez că acest serviciu nu suportă amânări sau întreruperi, ci trebuie să funcționeze continuu, zi și noapte.
• În anul 2012 am fost ales primar al Sectorului 3. Încă din campania electorală am militat pentru taxa zero și încetarea contractului cu Rosal. În toată activitatea mea am urmărit interesul cetățenilor, considerând că a fi primar este o mare onoare, dar și o mare responsabilitate.
• De-a lungul activității mele a trebuit să aleg dintre două rele, răul cel mai mic, iar aceasta a fost și situația contractului cu Rosal, un contract care nu mai era adaptat la noile nevoi ale sectorului. Am fost în postura de a avea ca moștenire acest contract încheiat în 1999, însă colegii din primărie mi-au atras atenția că nu aveam această posibilitate legală.
• Consider că cel mai important serviciu de salubritate este cel care se desfășoară în Sectorul 3, având în vedere necesitățile acestuia, întinderea, dar mai ales numărul de persoane. Singurele unități administrativ-teritoriale care se pretează la comparație sunt sectoarele 2 și 6.
• Domnului procuror (de ședință – n.r.) colegii lui i-ar fi făcut proces-verbal de fals în declarații, deoarece a spus că alte orașe erau similare în ceea ce privește contractele de salubritate, ceea ce este fals.
• Nu am putut renunța mai devreme la contractul cu Rosal deoarece erau procese pe rol. Este vorba despre procesul inițiat de Consiliul Concurenței. Colegii de la Primărie mi-au explicat că este mai bine să existe o hotărâre în cauză, în caz contrar, dacă am fi încheiat (reziliat – n.r.) contractul cu Rosal, ar fi existat riscul ca Primăria să fie obligată să plătească daune. Noi am fost chiar fericiți atunci când am pierdut în instanță, de aceea ne-am și retras calea de atac și apoi am încheiat (cu sensul de reziliat – n.r.) contractul cu Rosal.
• Un alt motiv pentru care nu am încheiat colaborarea cu Rosal a fost acela că nu eram pregătiți la vremea respectivă pentru servicii de salubritate. În acest moment, angajații Primăriei fac curățenie în Sectorul 3, apreciez că serviciul funcționează bine și se fac mai multe lucruri decât se puteau face înainte. Serviciul de salubritate de la Primărie funcționează din 2018. Cu doi ani înainte să existe acest dosar, noi nu mai aveam contract cu Rosal.
• Înainte să rupem contractul cu Rosal am avut o perioadă când niște angajați curățau doar ce înseamnă partea de asfalt, parcările, străzile, iar alții se ocupau doar de spațiile verzi. De multe ori, dădeau frunzele de la unii la alții și spuneau: acolo nu ne băgăm că nu e treaba noastră, se ocupă ceilalți. Stăm mult mai bine acum decât stăteam atunci, chiar și din punct de vedere financiar.
• Eu nu am stabilit niciun tarif în contractul cu Rosal, aceste tarife fiind stipulate în contractul încheiat între Primăria Municipiului București și Rosal. Mai corect, aș putea spune că nu am cunoștință ca Primăria Sectorului 3 să fi stabilit vreun tarif. (…) Tarifele Rosal erau identice în toate sectoarele Capitalei, deoarece aveau la bază același contract încheiat de PMB (n.r. – în 1999) și cesionat către celelalte sectoare.
•  (Întrebat dacă a donat Rosal contaninerele îngropate și dacă a condiționat acestă donație de prelungirea contractului de salubritate – n.r.) Nu cunosc să fi existat vreo condiționare decât inițial, când au spus că vor prelungirea contractului.
• Din câte cunosc, au existat niște discuții inițiale, iar Rosal a solicitat să exploateze aceste containere până la amortizare, ceea ce înseamnă prelungirea acestui contract. Pe parcurs însă, urmare a hotărârii instanței în procesul cu Consiliul Concurenței, au renunțat la prelungirea contractului și la dreptul de a obține daune.
• (Întrebat de procuror de ce contractul cu Rosal a fost prelungit pe o perioadă de 10 ani și nu pe altă perioadă) Arăt că nu știu să răspund, nu știu cum se amortizează pierderile.
• Nu îmi amintesc ca înainte de ședința Consiliului Local să fi avut vreo discuție cu reprezentanții Curții de Conturi, însă eu am avut în vedere deciziile deja emise de Curtea de Conturi. La acel moment, colegii din Primărie au recomandat o înțelegere cu Rosal, acesta având drept consecință ratificarea prin Consiliul Local a contractului de salubritate și a actelor adiționale, în contextul în care Rosal se angaja să renunțe la toate pretențiile actuale și viitoare în raport cu Primăria Sectorului 3. Eu am avut credință că în cadrul ședinței colegii știu ce votează.
• (Întrebat de judecătoare ce a stat la baza inițiativei lui de a cere membrilor Consiliului Local de a vota într-un anume fel) Arăt că nimic din acest dosar nu a fost la inițiativa mea. Tot ce intră pe ordinea de zi a CL a avut la bază proiecte ale direcțiilor de specialitate.
• Niciunul dintre documentele la care face referire DNA nu a venit la inițiativa mea. Toate proiectele de la cei care au dreptul prin lege să le inițieze intră pe ordinea de zi. Pot conchide că nu mă documentam în legătură cu proiectele care urmau să intre pe ordinea de zi a CL. În legătură cu serviciul de salubritate eram la curent, dar nu venea de la mine”, a declarat Robert Negoiță în fața instanței.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro