Guvernul vrea să schimbe programul de sprijin pentru ucraineni: taie din sumele de chirie și refugiații trebuie să-și caute de muncă

„Programul 50/20”, cum este cunoscut, deconta proprietarilor 50 de lei pe zi pentru cazare și 20 pentru masă pentru fiecare persoană. Prin acest sprijin, o persoană care găzduia o familie de trei persoane, de exemplu, putea primi 6.300 de lei pe lună. Acum noua sumă – mai mică – merge direct către ucraineni. 

Proiectul a fost publicat pe site-ul Ministerul Afacerilor Interne și urmează să fie adoptat în regim de urgență. Nu se specifică o dată exactă când se va întâmpla.

Reprezentanții a două ONG-uri care au acordat asistență refugiaților încă de la începutul războiului au explicat pentru Libertatea ce provocări ridică aceste modificări: limba rămâne în continuare o barieră atunci când vine vorba de angajarea ucrainenilor, iar faptul că cele mai multe sunt femei și mai mulți copii ridică o problemă importantă: cu cine îi vor lăsa dacă merg la serviciu. 

De asemenea, proprietarii de apartamente care au vorbit sunt revoltați că nu și-au primit banii pe ultimele luni și spun că modificările lovesc în refugiați care vor trebuie să se pună iar pe drumuri.

Ce beneficii acordă programul 50/20

Programul 50/20, așa cum îi spune și denumirea, le oferă persoanelor care găzduiesc ucraineni 50 de lei de persoană pe zi pentru locuință și 20 de lei de persoană pe zi pentru mâncare. Așadar, într-o lună erau decontate cheltuieli de 2.100 de lei de persoană. Pentru o familie formată dintr-o mamă cu doi copii, de exemplu, se puteau primi 6.300 de lei.

Recomandări

„Prin noi înșine”, etapa pe bani. Membrii și simpatizanții PNL au contribuit cu 10,51 de milioane de lei la partid, statul a dat 74,91 de milioane de lei

Proprietarii se înțelegeau cu ucrainenii și în general suma pentru masă era înmânată acestora. Adică, din 2.100 de lei, 600 de lei ajungea la refugiat. Erau însă și ucraineni care nu au primit niciodată acești bani, s-au bucurat însă că nu plătesc cazarea și utilitățile. 

Proprietarul spațiilor de locuit depunea la începutul lunii o cerere pentru luna precedentă, la primăriile de sector, dacă era din București, sau la direcțiile de asistență socială din cadrul primăriilor, dacă era din restul țării.

Potrivit Guvernului, pentru cheltuielile de cazare și masă pentru refugiați s-au cheltuit până acum, din fondul de rezervă al Guvernului, peste 106 milioane de euro, „o cheltuială zilnică de peste 352.000 de euro”. 

Ce modificări vrea să facă guvernul

Proiectul de ordonanță publicat pe site-ul MAI face o serie de modificări importante:

– „familiile și persoanele singure” primesc o sumă forfetară în cuantum de 2.000 de lei pe lună, pentru o singură perioadă de maximum patru luni consecutive, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare. Cu alte cuvinte, nu se mai calculează suma pe număr de persoane;

– cei care sunt angajați în România vor primi în continuare suma până la finele lui 2023;

Recomandări

Culisele planului privind retragerea lui Piedone. Negocieri la cuțite între PSD și partidul lui Dan Voiculescu

– ucrainenii care nu lucrează la noi, după cele patru luni, „au acces gratuit la serviciile şi măsurile prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă”. Cu alte cuvinte, trebuie să intre în evidența forțelor de muncă și să-și caute un serviciu. „Condițiile și mecanismul de acordare a sumei forfetare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului”, se mai arată în proiect.

– proprietarii care au găzduit, până la intrarea în vigoare a modificărilor, persoane din Ucraina au un termen de 30 de zile să-și depună cerere de decont pe „programul 50/20”.

Cum justifică statul modificările: ajutorul, „o sursă de venit atractivă pentru mulți proprietari”

În nota de fundamentare scrie, fără echivoc, că este vorba de lipsa fondurilor: dacă nu sunt adoptate aceste măsuri, „se ajunge la imposibilitatea de a mai asigura sumele pentru decontarea cheltuielilor”.

Apoi sunt arătați cu degetul proprietarii care au găzduit refugiați. „Situațiile întâlnite în practică (…) au reliefat faptul că decontarea cheltuielilor cu hrana cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, găzduiți de persoane fizice a fost văzută ca o sursă de venit atractivă pentru mulți proprietari de locuințe aflați în căutare de chiriași”, se arată în document. Acești bani au „umflat” piața imobiliară, mai justifică decidenții, „fapt ce a dus la scăderea sub aspectul ofertei și, implicit, la creșterea cuantumului chiriilor practicate pe piața liberă, cu impact direct asupra cetățenilor români”.

Recomandări

Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

De asemenea, doar 5.000 de ucraineni muncesc, dintr-un total de 100.000, adică 5%, mai scrie în proiect, iar aceștia trebuie integrați pe piața muncii.

„Nu mi s-au dat cei 20 de lei niciodată”

Anna, 42 de ani, a ajuns în România în noiembrie anul trecut, din Dnipro, împreună cu mama ei de 68 de ani. Locuiește în chirie în Mamaia, Constanța, dar niciodată până acum nu i s-au dat banii pentru masă pe care îi decontează statul proprietarilor. „Mulți oameni cu copii sunt pur și simplu aruncați în stradă și nu li se returnează garanția sau cei 20 de lei pe zi. Nici mie nu mi s-au dat vreodată. Dar măcar am avut unde locui și nu am plătit utilitățile”, spune femeia. 

Nu știe cum se va descurca cu suma de 2.000 de lei pe lună. A lucrat toată viața ca medic și i-ar plăcea să lucreze și la noi într-un spital, doar că procedura de angajare este anevoioasă, spune ea. „Mulți dintre conaționalii noștri și-ar dori să caute ajutor medical la un specialist vorbitor de limbă rusă”, spune femeia. Femeia se gândește acum serios să se întoarcă în Ucraina. 

Situația Annei nu este singulară. Mihaela Sandu, președinta Asociației Hands Across, implicată în proiecte de sprijin pentru cei care au fugit de război, spune că este nevoie de o procedură rapidă pentru integrarea tuturor profesiilor. „Accelerarea recunoașterii abilităților profesorilor ucraineni pentru a-i integra mai rapid în sistemul de învățământ românesc, astfel încât să contribuie chiar ei la integrarea ucrainenilor și a copiilor acestora, precum și a tuturor specialiștilor care pot oferi servicii complementare: medici, asistente, juriști, lucrători social, educatori”, spune aceasta. 

Potrivit Mihaelei Sandu, ca să se angajeze, ucrainenii au nevoie și de cursuri de limbă și de servicii de îngrijire și educație pentru copii, astfel încât să-și poată stabili un program de lucru.

Crede, de asemenea, că vor fi afectate deopotrivă și ONG-urile de noile modificări ale Guvernului.

„Îngrijorarea noastră este că această modificare atât de bruscă va pune și mai multă presiune pe ONG-uri, care deja se confruntă cu o scădere a finanțărilor de la organizațiile internaționale, iar organizațiile ONU și-au îndreptat eforturile pentru sprijinirea Turciei. Guvernul și Comisia Europeană nu au dat și nu dau bani ONG-urilor”, subliniază aceasta. De asemenea, „întreruperea programului 50/20 ar duce la tensiuni sociale și ar pune refugiații într-o situație dificilă”.

„Cei care s-au hotărât că rămân, rămân indiferent de acest suport”

Cosmin Bârzan, președintele Centrului pentru Resurse Civice din Constanța este ceva mai optimist. Doar la ONG-ul pe care îl conduce a angajat până acum 14 ucraineni. Vinerea trecută a organizat și un târg de joburi unde 50 de ucraineni au fost angajați pe loc. Au fost puse la bătaie joburi în HORECA, curățenie, producție alimentară și industrială, de operatori utilaje și șoferi. Numai în Constanța și Năvodari ar fi stabiliți 20.000 de ucraineni.

„Cei care s-au hotărât că rămân, rămân indiferent de acest suport. Singura necunoscută este unde vor locui. Pentru că ne așteptăm ca proprietarii care până acum primeau o grămadă de bani, să nu le mai convină și să facă presiuni ca ucrainenii să plece, iar acest lucru probabil îi va face pe ucraineni să-și găsească alte locuințe în zone limitrofe”, spune Cosmin Bârzan. „Probabil nu vor mai locui în blocurile de apartamente de vacanță din Mamaia Nord, ci probabil se vor stabili în locuințe mai convenționale din Ovidiu, Năvodari”, completează acesta.

În cadrul organizației sale, a dat mamelor din Ucraina și un chestionar ca să vadă dacă au cu cine să-și lase copiii dacă își găsesc un loc de muncă. „În procent covârșitor au spus că au cu cine să lase copii, se descurcă, probabil au în familie și o bunică care ar putea să rămână cu copiii cât merg la muncă”, mai spune Bârzan. Acesta coordonează și un centru comunitar care derulează activități de zi destinate copiilor și adolescenților ucraineni, prin urmare crede că astfel de servicii îi încurajează pe refugiați să-și caute de muncă.

Ce spun proprietarii de apartamente: „E aproape imposibil să trăiești cu doi copii mici cu 2.000 lei”

Dorina Karabacak este o proprietară din București care a găzduit în apartamentul ei cu trei camere ucraineni, „oameni minunați, care nu mi-au creat probleme”. Spune că ea nu va fi afectată de reglementări, dar refugiații le vor simți. „În România e aproape imposibil să trăiești cu doi copii mici cu 2.000 lei, iar din acești bani să plătești și chirie, și facturi, și să le dai și copiilor mâncare”, crede femeia. „Și pentru mine ca proprietar cu rate la bancă a fost destul de dificil, deoarece banii pe luna decembrie i-am primit pe 7 martie, iar banii pe ianuarie, februarie, martie nu am nicio idee când sau dacă îi voi mai primi”, continuă aceasta.

„În prezent eu am în gazdă o femeie cu doi copii mici. Ajutorul de 2.000 pe familie nu știu cât o ajută pe ea, mai ales că nu poate munci și nu ar avea unde să îi lase pe cei mici. Iar o chirie cu toate utilitățile depășește mult suma oferită de stat”, spune și Răzvan Marcu, un proprietar din Bucureștii Noi.

„Abia găsim noi ca români să ne angajăm, dar ei.. Întâi trebuie să înceapă să vorbească cât de cât română…”, mai spune bărbatul.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro