Leguma cu coajă roz și miez galben care ajunge la 500 g în 60 de zile și rezistă la secetă: un hectar ar putea valora 45.000 de euro şi se cultivă deja la Dăbuleni
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O cultură care poate da zeci de tone la hectar, chiar și pe terenuri nisipoase, începe să atragă atenția fermierilor români. La Dăbuleni, cercetătorii testează acum un nou soi de cartof dulce, care ajunge la 500 de grame în numai 50–60 de zile. Iar interesul pentru această legumă nu este întâmplător: România a importat peste 4.000 de tone de cartofi dulci în 2024, deși planta este cultivată și la noi.
Cuprins:
- Noua legumă de la Dăbuleni ajunge la jumătate de kilogram în 50–60 de zile
- Cartoful dulce poate produce 30 de tone la hectar. În unele experimente s-au obținut și mai mult
- De la soiurile aduse din Coreea de Sud la noul cartof dulce de la Dăbuleni
- Ce sol îi trebuie noului cartof dulce de la Dăbuleni și cum rezistă la secetă
- România importă anual cartofi dulci de milioane de dolari
- La ce se folosește noul cartof dulce de la Dăbuleni și cât costă kilogramul
Noua legumă de la Dăbuleni ajunge la jumătate de kilogram în 50–60 de zile
La Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, din județul Dolj, specialiștii testează un soi de cartof dulce cu coajă roz și miez galben, care se dezvoltă mai repede decât cele cultivate până acum.
Potrivit Știrile ProTV, noul cartof dulce poate ajunge la o greutate de 500 de grame după numai 50–60 de zile de la plantare, dar asta nu înseamnă însă că întreaga cultură este gata de recoltat după două luni. Cercetătorul Gheorghe Coteț a explicat pentru Euronews România că noul soi poate fi recoltat începând de la aproximativ 100 de zile, în timp ce unele dintre soiurile cultivate la stațiune au nevoie de circa 150 de zile.
Pentru agricultori, diferența poate fi importantă. O perioadă de vegetație mai scurtă înseamnă mai puțin timp în care cultura este expusă riscurilor provocate de vreme. Noul soi are și un alt avantaj: s-a adaptat condițiilor de la Dăbuleni, unde verile sunt foarte calde, iar perioadele fără ploi pot fi lungi. Cercetătorii au constatat că planta are o toleranță ridicată la secetă.
În prezent, la stațiunea din Dăbuleni sunt cultivate aproximativ trei hectare cu cartofi dulci, iar specialiștii continuă să testeze mai multe soiuri. Noua selecție urmează să intre în procedura de omologare, dacă rezultatele cercetărilor vor confirma calitățile observate până acum.
Cartoful dulce poate produce 30 de tone la hectar. În unele experimente s-au obținut și mai mult
Cartoful dulce nu este o cultură nouă pentru specialiștii de la Dăbuleni. În octombrie 2024, cercetătorii au raportat producții de până la 30 de tone la hectar, iar unele exemplare au ajuns atunci să cântărească două kilograme. Rezultatele cercetărilor mai vechi arată că potențialul culturii este chiar mai mare, în anumite condiții.
Într-un ghid agricol publicat de Stațiunea de Cercetare Dăbuleni, specialiștii au prezentat rezultatele testelor efectuate între 2015 și 2017. Unul dintre soiurile studiate, Juhwangmi, a atins o producție de aproximativ 47,6 tone la hectar, la 110 zile de la plantare. Acestea sunt însă rezultate experimentale, obținute pentru anumite soiuri, nu producții garantate pentru orice fermier.
La Dăbuleni, cercetătorii spun că un singur cuib poate produce între două și trei kilograme de cartofi dulci. Un avantaj important este că planta se dezvoltă bine inclusiv pe solurile nisipoase, considerate dificile pentru multe alte culturi agricole. Iar cercetătorii au obținut acum o specie cu coajă roz și miez galben, care se dezvoltă în aproape jumătate din timpul cartofilor dulci cultivați până acum.
De la soiurile aduse din Coreea de Sud la noul cartof dulce de la Dăbuleni
Cartoful dulce, cunoscut și sub numele de batat, provine din America tropicală, unde era cultivat cu mii de ani în urmă. Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), exploratorii spanioli și portughezi au contribuit la răspândirea plantei în alte părți ale lumii. Astăzi, este cultivată în China, Japonia, Coreea de Sud, Statele Unite, dar și în țări europene precum Spania și Portugalia. În România, cartoful dulce a fost studiat cu mult înainte de experimentele de la Dăbuleni. În 1991 și 1997 au fost obținute soiurile Victoria IANB și Crux, în urma cercetărilor de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.
La Dăbuleni, cercetările au început în 2012, când, printr-o colaborare cu Universitatea Națională Kyungpook din Coreea de Sud, au fost aduse mai multe soiuri pentru testare pe nisipurile Olteniei. Unele s-au adaptat foarte bine, iar în 2023 au fost înregistrate oficial soiurile Dabu 23 și Koretta, care figurează și în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru 2026.
Noul cartof dulce cu coajă roz și miez galben este un alt soi, aflat încă în teste, care poate ajunge la 500 de grame în 50–60 de zile de la plantare. Cercetătorii continuă să îi evalueze caracteristicile, înainte de omologare.
Ce sol îi trebuie noului cartof dulce de la Dăbuleni și cum rezistă la secetă
Noul soi de cartof dulce, cu coajă roz și miez galben, a fost testat pe terenurile nisipoase de la Dăbuleni și a demonstrat o toleranță ridicată la secetă. Planta preferă căldura, lumina și solurile afânate, prin care apa se scurge ușor. Potrivit ghidului de cultivare realizat de cercetătorii de la Dăbuleni, cartoful dulce se dezvoltă bine pe soluri fertile, bine drenate, cu un pH între 5,6 și 6,6. Aceste cerințe sunt valabile pentru cultura cartofului dulce în general, nefiind încă publicate recomandări specifice pentru noul soi.
Nisipul de la Dăbuleni favorizează dezvoltarea rădăcinilor, dar are și un dezavantaj: reține puțină apă și conține puține substanțe nutritive. Pe unele terenuri folosite în cercetare, humusul reprezintă doar 0,5–0,7% din sol. Deși noul soi rezistă mai bine la secetă, asta nu înseamnă că poate fi cultivat fără irigare. Apa rămâne importantă pentru dezvoltarea și maturarea cartofilor, iar cercetătorii recomandă irigarea prin picurare și fertilizarea corespunzătoare.
Seceta din a doua parte a anului 2026 a afectat deja culturile de la Dăbuleni, în special în perioada de maturare. Noul soi ar putea oferi un avantaj fermierilor datorită toleranței la secetă și dezvoltării rapide, însă rezultatele obținute în câmpul experimental trebuie confirmate înainte de cultivarea pe scară largă.
România importă anual cartofi dulci de milioane de dolari
Noul soi de la Dăbuleni ar putea avea loc pe o piață unde România cumpără deja cantități importante de cartofi dulci din străinătate. Potrivit datelor Băncii Mondiale, în 2024 au fost importate peste 4.000 de tone, în valoare de aproape 4,2 milioane de dolari. Cantitatea este de peste două ori și jumătate mai mare decât în 2019, când importurile erau de aproximativ 1.520 de tone. Printre principalii furnizori din 2024 s-au numărat Egiptul, Germania, Bulgaria și Țările de Jos.
Aceste cifre se referă la cartofii dulci în general, nu la noul soi de la Dăbuleni, aflat încă în teste. Totuși, ele arată că există deja o piață pentru această legumă în România. Pentru fermierii care ar putea cultiva noul soi, provocarea va fi să producă la costuri competitive și să găsească suficienți cumpărători.
La ce se folosește noul cartof dulce de la Dăbuleni și cât costă kilogramul
Noul soi de cartof dulce de la Dăbuleni, cu coajă roz și miez galben, se află încă în teste. Cei care vor să încerce însă cartofii dulci deja cultivați la stațiune îi pot comanda direct de la producător, la prețul de 8 lei kilogramul, potrivit Știrilor ProTV. Astfel, la 30.000 de kilograme vândute cu 8 lei kilogramul, încasările ar ajunge la 240.000 de lei, echivalentul a aproximativ 48.000 de euro, la un curs orientativ de 5 lei pentru un euro.
Deși seamănă cu un cartof obișnuit, cartoful dulce este o plantă diferită, cunoscută și sub numele de batat. Partea pe care o mâncăm este o rădăcină îngroșată, bogată în amidon, iar gustul este, în general, mai dulce decât al cartofului clasic. În bucătărie poate fi preparat la cuptor, fiert, făcut piure sau folosit în supe-cremă. Se pot face din el și cartofi prăjiți, chipsuri, făină sau deserturi. Conține fibre și carbohidrați, însă valorile nutritive diferă în funcție de soi. La Stațiunea de Cercetare Dăbuleni, una dintre angajate a povestit pentru ProTV că preferă să îi coacă, apoi să îi taie rondele și să îi servească drept desert.
Pentru fermieri, noul soi ar putea fi interesant datorită dezvoltării rapide și toleranței la secetă. Totuși, înainte să ajungă pe piață, trebuie să treacă prin procesul de omologare. Deocamdată, nu a fost anunțat un preț de vânzare oficial pentru acest soi.
