Ianuarie 2025, cea mai caldă lună ianuarie măsurată vreodată oriunde în lume, anunță observatorul european Copernicus

Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice a anunțat că ianuarie 2025 a fost cu 1,75°C mai caldă decât în ​​vremurile preindustriale, prelungind astfel o serie persistentă de maxime istorice în 2023 și 2024, în timp ce emisiile de gaze cu efect de seră cauzate de om au accelerat încălzirea globală.

Copernicus spune că temperatura trebuie să mai scadă după ce fenomenul El Nino a atins apogeul

Oamenii de știință s-au așteptat ca această temperatură în creștere să se diminueze, după ce fenomenul de încălzire El Nino a atins apogeul în ianuarie 2024 și condițiile s-au schimbat treptat într-o fază opusă, de răcire.

Dar căldura a persistat la niveluri record sau aproape de record de atunci, stârnind dezbateri în rândul oamenilor de știință cu privire la ce alți factori ar putea duce la un vârf al încălzirii.

„Este un lucru neașteptat. Nu vedeți acest efect de răcire asupra temperaturii globale pe care ne așteptam să o vedem”, a declarat Julien Nicolas, climatolog de la Copernicus.

Serviciul Copernicus a mai observat că temperaturile predominante în părți ale Oceanului Pacific ecuatorial sugerează „o încetinire sau o stagnare a mișcării către” fenomenul de răcire, efect care ar putea dispărea complet până în martie.

Recomandări

Rușii au spart linia forțelor ucrainene din Kursk și sunt aproape să le încercuiască. „Situația este foarte proastă”

Căldura oceanului. Gheața arctică a atins în ianuarie 2025 un minim record lunar

Luna trecută, Copernicus a spus că temperaturile medii globale în 2023 și 2024 au depășit pentru prima dată 1,5 grade Celsius.

Acest lucru nu a reprezentat o încălcare permanentă a țintei de încălzire pe termen lung de 1,5 °C, conform Acordului de la Paris, ci un semn clar că limita era testată.

Oamenii de știință avertizează că fiecare fracțiune de grad de încălzire peste 1,5 grade Celsius crește intensitatea și frecvența evenimentelor meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură, precipitațiile abundente și secetele.

Copernicus a declarat că gheața arctică a atins în ianuarie un minim record lunar, practic la egalitate cu 2018.

În general, 2025 nu este de așteptat să urmeze tendințele din 2023 și 2024, meteorologii estimând că va fi al treilea cel mai călduros an de până acum.

Climatolog Copernicus: E neclar de ce temperaturile rămân atât de mari

Oceanele sunt un rezervor de carbon, iar apele mai reci pot absorbi cantități mai mari de căldură din atmosferă, contribuind la scăderea temperaturii aerului.

De asemenea, ele stochează 90% din excesul de căldură cu gaze cu efect de seră.

Temperaturile de la suprafața mării au fost extrem de mari în 2023 și 2024, iar Copernicus a spus că valorile din ianuarie au fost a doua cea mai ridicată temperatură înregistrată.

Recomandări

Povestea Alexandrei Kollontai, feminista care a luptat pentru recunoașterea Zilei Internaționale a Femeii. Susținea că satisfacerea dorinței sexuale ar trebui să fie la fel de simplă ca hidratarea

„Acesta e lucrul care este puțin derutant – de ce rămân atât de calde”, a spus Nicolas.

Cauzele care au determinat încălzirea globală pe termen lung

Oamenii de știință sunt de părere că arderea combustibililor fosili a determinat în mare măsură încălzirea globală pe termen lung și că variația climei poate influența, de asemenea, temperaturile de la un an la altul.

Dar ciclurile naturale de încălzire precum El Nino nu puteau explica singure ce s-a întâmplat în atmosferă și în mări, iar răspunsurile erau căutate în altă parte.

O teorie este că o trecere la nivel global către combustibili mai curați pentru transportul maritim în 2020 a accelerat încălzirea prin reducerea emisiilor de sulf, care fac norii mai asemănători oglinzii și reflectă lumina soarelui.

„Este într-adevăr încă o chestiune de dezbatere”, a completat climatologul Julien Nicolas.

Serviciul Copernicus folosește măsurători de la sateliți, nave, avioane și stații meteo pentru a-și ajuta calculele climatice.

Oamenii de știință spun că perioada prin care se trăiește acum este probabil cea mai caldă în care a fost Pământul în ultimii 125.000 de ani.

Urmărește-ne pe Google News