Importanța alegerilor parlamentare din Moldova pentru Europa – analiză The Guardian

Contextul geopolitic și traiectoria pro-europeană

Viitorul Moldovei, o ţară cu 2,4 milioane de locuitori, situată între Ucraina şi România, este urmărit cu atenţie de Europa, relatează The Guardian, într-o analiză.

De asemenea, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat săptămâna aceasta că Moldova are nevoie de sprijin pentru a preveni intrarea sub influenţa Rusiei, soartă care a lovit deja Georgia şi Belarus. „Europa nu îşi poate permite să piardă şi Moldova”, a declarat el în faţa Adunării Generale a ONU de la New York.

Poziția strategică a Moldovei, la granița cu Ucraina și NATO prin România, i-a adus un rol important pe scena diplomatică. În 2021, partidul pro-european Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu, a câștigat alegerile cu o majoritate confortabilă. După invazia Rusiei în Ucraina, Moldova a solicitat aderarea la Uniunea Europeană, obținând rapid statutul de candidat și stabilind ca obiectiv aderarea până în 2030.

Maia Sandu, realeasă în funcția de președinte anul trecut, a susținut un referendum pentru aderarea la UE, câștigat însă la limită. Ambele scrutine au fost marcate de acuzații de interferență rusă, inclusiv un presupus transfer de 15 milioane de dolari către 130.000 de moldoveni pentru influențarea voturilor, o schemă atribuită unui interpus pro-rus.

Sondajele indică o competiție strânsă între PAS și partidele de opoziție pro-ruse sau pro-europene doar declarativ. Fără o majoritate parlamentară, guvernul ar putea întâmpina dificultăți în implementarea reformelor economice și politice necesare aderării la UE. Moldova continuă să se confrunte cu sărăcia, inflația și provocările generate de refugiații ucraineni.

Maia Sandu a avertizat că un guvern pro-Moscova ar putea deveni „o rampă de lansare pentru atacuri hibride asupra UE”. Într-o vizită recentă la Chișinău, premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat: „Nu poate exista o UE sigură, o Polonie, o Franță și o Germanie sigure fără o Moldovă independentă”.

Actorii principali ai alegerilor

Maia Sandu, absolventă a Universității Harvard și fostă funcționară la Banca Mondială, a fondat PAS în 2016. Alături de ea se află Dorin Recean, economist pro-occidental și prim-ministru din februarie 2023.

PAS se confruntă cu opoziția Blocului Patriotic, o alianță pro-rusă din care face parte fostul președinte Igor Dodon. Blocul Patriotic consideră că integrarea europeană amenință independența Moldovei și susține o apropiere de Rusia, potrivit The Guardian.

Un alt jucător important este Blocul Alternativa, condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban, și Alexandru Stoianoglo. Deși pro-european în aparență, Alternativa critică guvernul pentru lipsa progreselor economice.

Analiștii consideră că acest bloc ar putea fi un „cal troian” pentru influența Rusiei. Partidul populist anti-establishment „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatîi, și grupările legate de oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în 2023 pentru fraudă, sunt alți actori relevanți. Șor este acuzat și de orchestrarea cumpărării masive de voturi la alegerile anterioare.

Sistemul electoral și diaspora

Alegerile parlamentare vor desemna 101 membri printr-un sistem proporțional. Diaspora, estimată la un milion de moldoveni, joacă un rol esențial. Alegătorii din Europa de Vest au fost decisivi pentru succesul PAS și pentru rezultatul referendumului pro-UE.

În schimb, regiunea separatistă Transnistria, controlată de separatiști pro-ruși, reprezintă un factor imprevizibil. De obicei, rata de participare la vot a fost foarte scăzută, dar analiştii spun că Rusia a intensificat dezinformarea în regiune.

Posibile rezultate și riscuri

Sondajele sugerează câteva scenarii: PAS ar putea câștiga la limită, continuând agenda pro-UE, dar fără o majoritate clară, ceea ce ar complica formarea unui guvern.

Alternativ, opoziția pro-rusă ar putea prelua controlul, slăbind traiectoria europeană a Moldovei. În cel mai rău caz, impasul politic ar putea duce la alegeri anticipate.

Interferența externă rămâne o preocupare majoră. Autoritățile moldovene au reținut recent 74 de persoane în legătură cu un presupus complot susținut de Rusia pentru a provoca revolte.

Premierul Recean a acuzat Kremlinul că a cheltuit sute de milioane de euro pentru a destabiliza țara. Moscova a respins acuzațiile. Un raport al Digital Forensic Research Lab avertizează asupra „amenințărilor hibride persistente conduse de Rusia”, inclusiv dezinformare, atacuri cibernetice și finanțare ilicită. Aceste acțiuni, combinate cu fragmentarea politică, riscă să descurajeze alegătorii și să afecteze integritatea alegerilor, concluzionează experții.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE