În vreme ce Vestul se teme de un atac iminent al Rusiei, Ucraina vede un risc mai mic. Cum se explică atitudinea calmă a Kievului
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Abordarea calmă a autorităților ucrainene în privința unei eventuale invazii a Rusiei, spun analiștii citați de New York Times, se explică prin faptul că, după opt ani de conflict, Kievul pur și simplu calculează riscurile în mod diferit. În același timp, guvernul dorește probabil să calmeze populația și piețele financiare, să nu provoace Rusia, dar și să se asigure că ajutorul militar va continua să sosească dinspre Vest.
În ciuda mobilizării ruse de la graniță, a faptului că forțele NATO sunt în alertă și că partenerii occidentali trimit în Ucraina armament defensiv pentru un eventual conflict, Kievul minimalizează riscul războiului.
Poziția publică adoptată i-a făcut pe analiști să se întrebe de ce anume este conducerea țării atât de calmă.
Și în vreme ce unii spun că discursul calculat vizează calmarea piețelor financiare și a populației în general, alții cred că este pur și simplu vorba despre faptul că ucrainenii s-au obișnuit cu ideea conflictului, care a devenit parte a existenței lor zilnice, scrie New York Times.
Marți, spre exemplu, Rusia a anunțat o serie de manevre militare, din Oceanul Pacific până pe flancul de vest, aproape de granița Ucrainei, o demonstrație a capabilităților sale militare.
În acest timp, administrația Biden a început să facă planuri pentru a furniza sau a dirija gaze și petrol spre Europa, în cazul în care un conflict și sancțiunile ce vor urma ar întrerupe livrările de energie din Rusia către statele UE.
Dar pe măsură ce Kremlinul și Occidentul se confruntă în declarații, oficialii ucraineni încearcă să inspire calm.
Într-adevăr, într-un interviu acordat săptămâna trecută Libertatea, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a salutat atitudinea echilibrată a Kievului.
„Vreau să salut modul rezervat, prudent și echilibrat în care conducerea ucraineană răspunde în plan public, diplomatic și politic acestei situații foarte dificile. Pentru că ei sunt, de fapt, amenințați în mod direct, și prin prezență militară masivă în perimetrul granițelor Ucrainei, dar și printr-o retorică foarte agresivă din partea Moscovei. Și spre meritul dânșilor, răspunsul lor a fost foarte ponderat, neescalatoriu și, dimpotrivă, invitând la dialog și detensionare”, a spus Geoană.
Săptămâna aceasta, ministrul ucrainean al apărării a sugerat că nu există mare diferență între mobilizarea de acum și cea din primăvara trecută. Apoi, șeful consiliului național de securitate a acuzat unele state occidentale și instituții media că exagerează pericolul din motive geopolitice.
Iar un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe a criticat SUA și Marea Britanie pentru că au decis retragerea familiilor diplomaților din Kiev, spunând că este o mișcare prematură.
Aceste declarații au venit la aproximativ o săptămână după ce însuși președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a îndemnat populația la calm.
„Ce s-a schimbat? Nu este asta realitatea pe care o trăim de opt ani?”, a observat el. Iar marți seară a adăugat că evacuările parțiale ale unor ambasade occidentale nu înseamnă că „escaladarea este inevitabilă”.
„Nu răspândiți panică!”
Evident, toată lumea dezbate felul în care poate fi interpretată mobilizarea masivă rusească de la graniță.
Serviciul militar de informații din Ucraina spune că, în prezent, la frontiere se află 127.000 de militari ruși, mai mulți decât fuseseră totuși mobilizați în primăvara anului trecut.
Iar asta nu include trupele și echipamentul care sosesc abia acum în Belarus, cu scopul declarat de a participa la exercițiile militare comune din februarie. SUA au avertizat că acele manevre pot fi folosite pentru a plasa noi forțe aproape de capitala Ucrainei, Kiev.
Chiar și așa, într-un interviu acordat luni televiziunii ucrainene ICTV, ministrul apărării, Oleksii Reznikov, părea că se întreabă de ce există atâta scandal.
„Azi, în acest moment, nu a fost constituit niciun grup de luptă al forțelor armate ruse, ceea ce înseamnă că mâine nu vor invada”, a spus Reznikov. „De aceea vă cer să nu răspândiți panică”, a adăugat el.
Există motive diferite indicate de experți pentru calmul care transpare din mesajele oficialilor de la Kiev.
În primul rând, este posibil ca Zelenski să își dorească și ca prin abordarea sa să nu provoace Moscova, să reasigure populația ucraineană și să se asigure că ajutorul militar occidental va continua să sosească.
După opt ani de conflict, spun experții, ucrainenii pur și simplu calculează riscul altfel decât aliații occidentali.
În 2014, comandourile ruse au preluat controlul asupra Crimeei, iar separatiștii susținuți de Moscova au făcut același lucru în estul țării. Crimeea a fost anexată, dar în Donbas, trupele sunt încă ascunse în tranșee, purtând sporadic un război care a durat de atunci, în ciuda armistițiilor, și care a ucis mai bine de 13.000 de oameni.
„Înțelegem planurile și intențiile Rusiei. Pentru noi nu este necesar să strigăm de frică”, a explicat Oleksii Danilov, șeful consiliului național de securitate de la Kiev, într-un interviu pentru BBC publicat luni.
Danilov și alți oficiali ai guvernului spun că alimentarea panicii și a instabilității în societatea ucraineană este și ea parte a strategiei ruse, așa cum este și o eventuală victorie în urma unui conflict militar. Așa că arătarea fricii, chiar dacă există un motiv pentru așa ceva, ar fi ca și cum ar oferi adversarilor o victorie, înainte ca aceștia să tragă un singur foc.
„Prima sarcină a Rusiei este destabilizarea situației interne din țara noastră”, a spus Danilov. „Iar azi, din păcate, fac acest lucru cu succes. Sarcina noastră este să ne facem treaba într-un mediu calm și echilibrat”, a adăugat el.
SUA au și ele propriile motive pentru declarațiile dure la adresa Moscovei. Washingtonul trebuie să trimită un mesaj puternic Kremlinului, dar și aliaților occidentali, precum Germania, care ar putea ezita în adoptarea unei poziții ferme, spune Maria Zolkina, analistă politică la Fundația pentru Inițiative Democratice, un think-tank din Kiev.
Dar există riscul ca mesajul Washingtonului, care include plasarea a 8.500 de militari în alertă pentru posibila mobilizarea în estul Europei, să provoace și mai mult Moscova.
Marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Rusia privește mișcările de trupe NATO cu „profundă îngrijorare”.
Nu toată lumea e de acord cu abordarea Kievului
Din momentul în care a preluat președinția țării acum trei ani, Zelenski a adoptat o poziție mai moderată în raport cu Rusia. Asta a părut că va oferi rezultate inițial, dar în fața crizei actuale, o astfel de poziție ar putea părea slabă, spune Zolkina.
„Acum că există un scenariu real în care Rusia ar putea invada sau ar putea derula un atac hibrid, o astfel de poziționare ar putea fi una pierzătoare pentru Ucraina”, explică analista. „Occidentul poartă negocieri care nu ne implică”, adaugă ea.
În orice caz, nu toată lumea din țară este de acord cu abordarea actuală a guvernului. Weekendul trecut, liderii opoziției ucrainene l-au presat pe Zelenski să lase îndemnurile la calm și să pregătească țara pentru război.
Mai mulți parlamentari de la diferite partide, dar și fostul președinte, fostul premier și fostul ministru de externe au semnat un comunicat în care i-au cerut lui Zelenski să mobilizeze forțele ucrainene pentru a confrunta „amenințarea mortală a Rusiei”.
„El crede că dacă îi sperie pe ucraineni, popularitatea sa va scădea”, a spus Arseni Iațeniuk, care era premier al Ucrainei la izbucnirea războiului din 2014.
„Dacă Rusia pornește o invazie, trebuie să uităm de politică și de sondajele de opinie, pentru că nu sunt sigur că vom mai avea șansa de a organiza un nou scrutin parlamentar sau prezidențial”, a spus el.
În acest timp, ucrainenii se pregătesc și ei singuri pentru orice eventualitate, chiar dacă nu există semnele unei mobilizări totale. Prin țară, mii de oameni s-au înscris la cursuri organizate de guvern sau de grupări paramilitare private pentru a învăța câteva abilități de luptă.
Scopul este acela de a crea o forță de apărare civilă care ar putea reprezenta o insurgență, în cazul în care armata ucraineană va fi devastată de un eventual atac al Rusiei.
În orașe precum Cernigău, o localitate aflată la nord de capitala Kiev, aproape de granițele cu Rusia și Belarus, unii localnici și-au exprimat speranța că guvernul va face mai multe eforturi pentru a pregăti țara în fața unui posibil atac.
„Președintele și administrația nu văd nicio amenințare”, a spus pentru New York Times Liudmila Sliusarenko, o profesoară pensionată din oraș.
„Prin urmare, orice poate fi făcut pentru a-l opri pe Putin trebuie să vină dinspre Vest”, a adăugat ea. „Dar dacă va fi un atac”, a asigurat ea, „toți oamenii vor fi uniți”.
