Inflația va scădea brusc în trimestrul 3, apreciază BNR, care menține neschimbată rata dobânzii-cheie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
BNR menține neschmbată dobânda cheie, la 6,5% pe an, pe fondul inflației ridicate de 9,6% în ianuarie 2026. Economia României a înregistrat o recesiune tehnică cu o contracție de 2% în T4 2025, însă Banca Națională apreciază că inflația va scădea brusc în trimestrul 3.
Cuprins:
Inflația anuală a ajuns la 9,6% în ianuarie 2026
Banca Națională a României (BNR) a menținut dobânda de politică monetară la 6,5% pe an, nivel stabilit din vara anului 2024, pe fondul inflației ridicate, o decizie anticipată de analiști, potrivit Profit.ro.
Aceasta vine într-un context economic dificil, marcat de încetinire și recesiune tehnică. Inflația anuală a ajuns la 9,6% în ianuarie 2026, depășind previziunile analiștilor și menținându-se aproape de 10% încă din august 2025, în urma creșterii TVA și accizelor.
Potrivit datelor BNR, inflația a accelerat de la 5% în iulie 2025, pe fondul scumpirii energiei electrice. Inflația de bază, urmărită îndeaproape de BNR, a stagnat la 8,5% în ianuarie.
BNR a menținut și rata facilității de depozit la 5,5% pe an
Banca Națională a României a menținut și rata facilității de depozit la 5,5% pe an, considerată dobânda de referință pentru piață în contextul surplusului de lichiditate, și rata Lombard la 7,5% pe an.
Banca centrală a remarcat o creștere a inflației de bază în trimestrul IV din 2025, de la 8,1% la 8,5%, explicată prin „dinamica costurilor salariale și așteptările inflaționiste ridicate pe termen scurt, precum și efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice și ale fluctuațiilor de curs leu/euro”.
Inflația va scădea brusc în trimestrul 3, estimează BNR
BNR estimează o reducere lentă a inflației în primul trimestru al anului 2026, urmată de o ușoară creștere în T2, cauzată de „efecte de bază, evoluția prețurilor la mărfuri și eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază”.
De asemenea, expirarea schemei de plafonare a prețurilor la energie și majorarea TVA-ului și accizelor în T3 2025 vor continua să influențeze inflația. Totuși, din T3 2026, inflația ar putea scădea semnificativ datorită dispariției efectelor statistice ale șocurilor din 2025.
Conform BNR, inflația ar putea ajunge în intervalul țintă de 1,5-3,5% până la mijlocul primului semestru din 2027, fiind impulsionată de presiuni dezinflaționiste și de creșterea deficitului de cerere agregată.
Impactul pe care l-a avut inflația asupra economiei României
Economia României a înregistrat o contracție de aproape 2% în T4 2025 și o creștere anuală de doar 0,6% în 2025, față de 0,9% în 2024. BNR subliniază că performanțele economice au fost „relativ eterogene”: vânzările cu amănuntul au scăzut, industria a suferit o contracție minoră, construcțiile au crescut, dar într-un ritm mai lent, iar exporturile au devansat importurile.
În această situație, Banca Centrală îndeamnă la absorbția fondurilor europene, în special cele din cadrul PNRR, pentru a stimula economia și a atenua impactul consolidării bugetare. Consumul a scăzut brusc în decembrie 2025 și în ianuarie 2026.
„Absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, mai cu seamă a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice”, precizează BNR.
Rata șomajului a scăzut în ultimul trimestru din 2025
BNR a remarcat o încetinire a reducerii numărului de salariați în T4 2025 și o scădere a ratei șomajului la 6%. În același timp, dinamica salariilor a continuat să scadă, însă într-un ritm mai lent, iar costurile cu forța de muncă în industrie au crescut din nou.
Totodată, firmele și-au redus intențiile de angajare, iar deficitul de forță de muncă a scăzut semnificativ. Pe piața financiară, randamentele la titlurile de stat au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele 16 luni, datorită „ameliorării percepției investitorilor asupra riscului asociat economiei”, în contextul unei execuții bugetare favorabile.
Deficitul bugetar cash a scăzut de la 8,6% în 2024 la 7,6% în 2025. În piața monetară, cotațiile interbancare au revenit la nivelurile din aprilie 2025, înaintea turbulențelor politico-electorale, iar ritmul creditării a încetinit la 6,2% pe an în decembrie 2025, față de 6,8% în luna precedentă.
octavcne 17.02.2026, 20:07
Mai înțelege cineva geniul lui Isărescu? România a intrat oficial în recesiune și BNR-ul tine dobândă la 6.5% de un an de zile. Nu ar trebui să luăm niște măsuri de stimulare a activității economice? Cea mai simplă și la îndemână dintre acestea fiind scăderea dobânzilor, care sunt oricum la un nivel excesiv? Nea Isărescu să lase locul unuia mai tânăr și să-și vadă de licoarea de la Casa Isărescu!
Nerasist 18.02.2026, 08:57
Dobânzile au crescut din 2023, că așa a vrut benerul, nu este nimic automat, se face din pix.
Nerasist 18.02.2026, 08:59
Dobândă la care se împrumută băncile între ele și care influențează IRCC și ROBOR, e vrăjeală ieftină. Băncile au bani de nu au ce face cu ei.