„Legea este în analiza Avocatului Poporului pentru o sesizare la Curtea Constituțională. Analiza se va termina săptămâna viitoare”, a precizat Avocatul Poporului, Renate Weber, pentru Libertatea.
Inițiată de Florin Roman (PNL), în 2020, legea care obligă participanții la jocurile de noroc să prezinte buletinul și să fie înregistrate datele a fost votată în Parlament în noiembrie 2022.
Până la această lege, erai oricum obligat, când jucai, să dovedești că ai 18 ani, dar acum se constituie o bază de date pe baza documentelor prezentate.
La noua lege, problema identificată de Avocatul Poporului constă în faptul că sălile de jocuri de noroc trebuie să țină evidența electronică a celor care participă la astfel de activități.
Articole din legea aflată în vigoare:
- Organizatorii de jocuri de noroc vor identifica persoanele care intră în incinta locaţiilor în care se organizează și se exploatează jocuri de noroc și vor ține evidența, în format electronic, a datelor de identificare ale acestora. Bazele de date constituite la nivelul organizatorului se arhivează prin grija acestuia și se păstrează pentru un interval de minimum 5 ani de la constituire”, prevede legea votată.
- Organizatorii de jocuri de noroc întocmesc, în format electronic, bazele de date referitoare la persoanele autoexcluse şi indezirabile. Bazele de date constituite la nivelul organizatorului se arhivează prin grija acestuia şi se păstrează pentru un interval de minimum 5 ani de la constituire.
„Problema este baza de date care se face și ce se întâmplă cu ea. Ce este acolo, nu se poate sub nicio formă! Prin similitudine, Avocatul Poporului a câștigat pe mai puțin pe cartelele prepay. E același raționament”, au precizat sursele politice pentru Libertatea.
Instituția care ar trebui să gestioneze baza de date este Oficiul Național pentru Jocurile de Noroc. Libertatea a trimis o solicitare către ONJN despre cum se va aplica legea, cine va administra și realiza baza de date cu clienții jocurilor de noroc, dar nu a primit un răspuns până la publicarea acestui articol.
Curtea Constituțională a decis în 2014 că legea privind cumpărarea cartelelor prepay cu buletinul și stocarea datelor cu caracter personal este neconstituțională. Problema nu era cumpărarea cartelelor cu buletinul, ci tocmai stocarea datelor cu caracter personal, au susținut Augustin Zegrean și Toni Greblă pentru Europa Liberă.
Judecătorii CCR au respins, în februarie 2020, și OUG privind vânzarea cartelelor prepay doar pe baza buletinului. Ordonanța de Urgență fusese dată de guvernul Dăncilă, după cazul Caracal, în care două fete au fost ucise.
Florin Roman: Ideea mi-a venit după discuția cu familia unui dependent de păcănele. Proiectul a fost susținut de premierul Ciucă
Inițiatorul legii susține că ideea i-a venit după discuții cu aparținătorii unor persoane dependente de jocurile de noroc.
„Am început discuția cu un părinte de la Teleorman, care avea un membru al familiei dependent de păcănele. Apoi au fost discuții cu reprezentanții ONJN, ai pieței și am ajuns la acea soluție de a întocmi acel registru care presupune identificarea persoanelor în sălile de jocuri de noroc”, a susținut Florin Roman pentru Libertatea.
Deputatul PNL precizează că „în foarte multe locuri” se aplică legea. Nu crede că sunt probleme cu Legea Fundamentală.
„Este treaba celor de la Avocatul Poporului să-și facă treaba. Dacă este constituțional sau nu, decide CCR. Avocatul Poporului face o confuzie gravă între mere și pere, nu are legătură cu legea cartelelor prepay”, a răspuns Roman când a fost informat despre intențiile Avocatului Poporului.
El spune că legea a avut un important sprijin politic.
„Când am promovat proiectul, am discutat cu actualul premier, Nicolae Ciucă, și am primit susținerea dânsului. Practic, am dus legea la promulgare”, a dezvăluit Florin Roman.
În expunerea de motive a proiectului legislativ, deputatul PNL a scris că legea ar veni în ajutorul organizatorilor jocurilor de noroc prin „rezervarea dreptului de a interzice accesului persoanelor indezirabile, cât și în sprijinul jucătorilor care, în baza unei cereri, solicită excluderea.
Practic, în bazele de date s-ar putea vedea ce jucători doresc să nu mai fie acceptați la jocurile de noroc, pe baza unei solicitări, sau ce jucători au devenit indezirabili, susține Roman.
Comisia Juridică din Cameră a dat un aviz negativ în unanimitate. Guvernul Cîțu nu a susținut proiectul
Proiectul depus de Roman a fost adoptat tacit de Senat în toamna lui 2020, adică nu a existat un vot asupra lui, ci doar a fost depășit termenul de adoptare.
În februarie 2021, Comisia Juridică din Camera Deputaților îi dă, în unanimitate, un aviz de respingere.
La o zi după votul din Comisia Juridică, primește un aviz negativ, cu majoritate de voturi și din partea Comisiei pentru Drepturile Omului.
Pe 18 februarie 2021, Guvernul Cîțu prezintă Parlamentului poziția sa: nu susține adoptarea inițiativei legislative.
„Nu rezultă cu claritate ce presupune identificarea acestor persoane, ce date vor fi prelucrate și pe baza căror documente urmează a fi realizată această operațiune, impunându-se clarificări în acest sens”, subliniază Guvernul în punctul de vedere trimis Parlamentului.
Raportul final a aparținut însă Comisiei de buget-finanțe, care dă un raport favorabil în martie 2022. Un raport favorabil a venit și din partea Consiliului Economic și Social.
Consiliul Legislativ a susținut că „în forma prezentată propunerea legislativă nu poate fi promovată”.
„Din punctul de vedere al dreptului european, propunerea legislativă intră sub incidența reglementărilor statuate la nivelul UE, subsumate Politicii europene privind spațiul de libertate, securitate și justiție al UE în legătură cu problematica generală a drepturilor omului”, a avertizat Consiliul Legislativ.
Potrivit acestuia, prelucrarea datelor cu caracter personal trebuie să îndeplinească o sarcină care servește unui interes public.
„În situația în care dependența jocurilor de noroc este tratată în cadrul proiectului din perspectiva unei boli, Regulamentul UE interzice în mod expres prelucrarea de date cu caracter personal care dezvăluie date privind sănătatea unei persoane”, subliniază Consiliul Legislativ în adresa către Parlament.
Loteria Română: Implementăm măsuri tehnice și organizatorice în vederea asigurării unui nivel de securitate corespunzător datelor cu caracter personal
Loteria Română s-a conformat noii legi și a pus la vedere mai multe afișe în care anunță că participanții la jocurile de noroc trebuie să prezinte buletinul, iar datele urmează să fie reținute.
Ce date trebuie oferite:
- nume și prenume
- adresa de domiciliu
- număr și serie act de identitate
- cod numeric personal
- semnătura
Pentru ce spune Loteria că vrea să colecteze datele:
- participarea la jocurile de noroc
- identificarea persoanelor autoexcluse și indezirabile
- întocmirea evidenței/bazei de date electronice cu datele persoanelor/jucătorilor care intră în incinta locațiilor în care se organizează jocuri de noroc
- întocmirea și gestionarea bazei de date privind persoanele/clienții autoexcluși și indezirabili
Loteria precizează în anunțurile publice că poate transfera anumite date cu caracter personal către Oficiul Național pentru Jocurile de Noroc, dar și către alte autorități ale administrației centrale și locale.
„Datele cu caracter personal ale jucătorilor, persoanelor autoexcluse și indezirabile vor fi stocate de către Compania Națională Loteria România atât timp cât este necesar scopului pentru care au fost colectate, respectiv cinci ani de la data înregistrării… Compania se obligă să implementeze măsuri tehnice și organizatorice adecvate în vederea asigurării unui nivel de securitate corespunzător datelor cu caracter personal aparținând participanților, persoanelor excluse și indezirabile”, se prevede în documentele postate de Loteria Română în centrele sale.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro