Drone românești trimise la luptă împotriva COVID-19. Misiunea lor: livrări urgente și depistarea oamenilor care nu poartă mască
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După modelul altor state europene, România se pregăteşte să intre şi ea în etapa supertehnologizată a combaterii noului coronavirus. O echipă de cercetători de la Insitutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială face ultimele reglaje la cele patru drone pe care le va preda autorităților la mijlocul lunii septembrie. Roboții zburători vor putea intermedia o consultație medicală sau chiar depune pachete de până la 10 kg în satele izolate, iar în zonele aglomerate vor putea evalua numărul de persoane dintr-o mulțime și chiar să le atragă atenția celor care nu poartă mască.
Cuprins:
Seară, în parc. Mai mulţi petrecăreţi turtesc dozele de bere pe trotuar, discută cu strigături, ascultă muzică. Deodată, se aude un zbârnâit, o luminiţă verde se apropie de ei şi o voce - care seamănă cu vocea lui mamaie când avea gripă - le spune: “Puneţi-vă măştile! Duceţi-vă acasă!”
Sau alt scenariu posibil: sat carantinat, în zonă greu accesibilă. Bunicul tău face o criză diabetică, are nevoie de insulină. Nu poţi ieşi din sat, cum procedezi?
Accesezi aplicaţia gratuită pentru situaţii de urgenţă şi insulina îţi va fi trimisă cu o dronă. O dronă care poate ridica 10 kg de echipament şi care, spre deosebire de un automobil sau de un avion, se descurcă să circule pe orice teren, oricât de vitreg.
Mai multe state occidentale au început deja să folosească aparatele de zbor fără pilot pentru a combate răspândirea COVID-19. De la sfârşitul lui septembrie, România se pregăteşte să intre şi ea în etapa supertehnologizată a combaterii noului coronavirus.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială (INCAS) va preda Ministerului Educației patru drone, cu ajutorul cărora echipele de intervenție rapidă vor putea detecta grupuri mai mari de patru persoane, vor putea identifica persoane care nu poartă mască. De asemenea, vor transporta echipament sau vor căuta persoanele izolate, aflate în situații de urgență medicală.
Cele patru drone au costat 247.755 de euro, bani publici, alocați de Ministerul Educației pentru proiecte de cercetare cu ajutorul cărora să poată fi diminuată răspândirea pandemiei.
Hangarul cu roboţi
Cercetătorii INCAS s-au mutat, pentru câteva săptămâni, în baza experimentală a instituției, aflată pe un deal izolat, în comuna Măneciu, din Prahova. Aici, la peste 800 de metri altitudine, au fost testate dronele care pe 17 septembrie vor fi predate statului român.
Echipa Libertatea le-a făcut o vizită cercetătorilor pentru a afla mai multe despre utilitatea acestui proiect.
În Europa există doar trei astfel de laboratoare destinate cercetărilor aerospaţiale. Laboratorul din Măneciu ar părea un simplu hangar, dacă n-ar avea într-un colţ, pus pe şine, un braţ de robot folosit în simularea mişcării obiectelor în spaţiu. Dronele, mai mari şi mai mici, sunt aşezate pe podea sau pe postamente, ca nişte păianjeni sofisticaţi şi negri.
Echipa de cercetare condusă de dr. ing. Dragoş Daniel Guţă este complexă, având în componenţă şi specialişti în inginerie aerospaţială, precum Cătălin Pascale, şi specialişti în IT şi megatronică, precum Ciprian Bilu şi Răzvan Bălaşa, doi tineri pasionaţi de inteligenţa artificială.
Drona care ajunge oriunde
Prima dronă este concepută pentru intervenție rapidă, dotată cu camere cu infraroșu, care pot detecta persoane noaptea, în condiții de vizibilitate redusă. Ea va fi utilă pentru românii care au o urgență medicală și care se află în zone izolate, greu de ajuns cu un vehicul.
Cu ajutorul unei aplicații, persoana aflată într-o stare critică poate cere ajutor, iar softul detectează cu aproximație zona în care se află.
“Softul de zbor generează automat search pattern-uri, adică rute optime de căutare pentru o anumită zonă. Comandantul va lua decizia ce echipă de intervenție să trimită, iar drona îl va putea localiza într-un timp scurt. În dispecerat, ar trebui să existe personal de la SMURD și unul de la Ministerul de Interne. Cei de la Interne să se ocupe de coordonarea intervenției, iar cei de la SMURD, de partea medicală.
Drona poate ateriza în fața pacientului. care poate discuta cu medicul aflat în dispecerat, prin această dronă, pentru a i se face o primă evaluare medicală. Încerc să fac ca drona să stea în aer în fața pacientului, în timp ce discută cu medicul.Cătălin Pascale, cercetător INCAS:
O astfel de dronă este utilă pentru intervenţia după accidentele montane, cum a fost accidentul tragic din Munții Apuseni, sau pentru a ajunge în comunitățile izolate, greu accesibile.
Ajutor pentru carantinaţi
O altă dronă a fost concepută cu scopul să aducă un kit de prim ajutor medical persoanelor aflate în dificultate sau în imposibilitatea de a se deplasa. Drona ar putea fi folosită fie pentru zonele contaminate, fie pentru comunitățile montane.
“Dacă stai undeva izolat pe munte și din diverse motive ai rămas fără insulină, drona ți-o poate aduce repede, fără să mai fie nevoie să vină și medicul. Mai mult, drona te învață cum să folosești toate instrumentele medicale de prim ajutor, până echipa de intervenție ajunge la tine. Totodată, poate fi folosită pentru prelevarea de probe biologice dintr-o zonă contaminată”, spune Cătălin Pascale.
Dronele care te verifică de mască
Celelalte două drone vor fi folosite pentru prevenirea aglomerațiilor în contextul restricțiilor impuse de pandemie.
“Colaborăm cu cei de la MAI pentru o statistică asupra unei anumite zone unde circulă mașini. De exemplu, dacă ești într-o zonă restricționată, în carantină... Avem o firmă parteneră care dezvoltă un soft pentru recunoașterea numerelor de la mașini.
Se face bază de date și poți să vezi dacă în zona restrictivă apar autovehicule cu număr de înregistrare care nu ar trebui să fie acolo”Cătălin Pascale, cercetător INCAS:
Ultima dronă poate fi ridicată în jurul parcurilor, de pildă. Deși nu este dotată cu soft pentru recunoaștere facială, ea are capacitatea de a detecta grupuri mai mari de trei-patru persoane, iar ca o noutate, drona transmite autorităților dacă respectivele persoane poartă mască.
“Drona poate zbura un timp nelimitat, noi am ținut-o în aer șase-șapte ore fără probleme”, conchide Pascale. Viteza unei drone este de maximum 65 km pe oră.
16 proiecte anti-COVID
Durata proiectului de cercetare a fost de trei luni, iar potrivit caietului de sarcini, obiectivul proiectului a fost de a realiza misiuni de lucru aerian pe o zonă de minimum 20 km pătrați, cu durata de minimum 45 de minute, sub comandă centralizată.
Ministerul Educației și Cercetării a alocat, la sfârșitul lunii martie, 25 de milioane de lei pentru finanțarea a 16 proiecte de cercetare privind limitarea extinderii și combaterea epidemiei de SARS-CoV-2.
Toate cele 16 proiecte se află în implementare, iar opt dintre ele au termenul de predare în luna septembrie.
