Tadeusz Giczan, cercetător la Școala de Studii Slavone și Est-Europene de la University College din Londra, se afla în Marea Britanie anul trecut, când a devenit aproape accidental una dintre sursele principale de informații pentru cititorii care doreau să depășească bariera informațională impusă de Aleksandr Lukașenko și să afle ce se întâmplă în Belarus, în timpul protestelor masive care au urmat scrutinului prezidențial controversat.
În ianuarie anul acesta, Giczan s-a mutat la Varșovia și a devenit redactorul-șef al Nexta, un canal media al opoziției, ocupând exact funcția deținută până cu câteva luni în urmă de jurnalistul activist Roman Protasevici. Din această poziție a aflat despre arestarea lui Protasevici, în urma unei operațiuni dramatice care a presupus deturnarea avionului civil în care se afla acesta, în zbor de la Atena spre Vilnius, acolo unde locuia.
Într-o discuție cu Libertatea, Giczan vorbește despre măsurile de represiune adoptate de regimul de la Minsk, chiar mai dure decât anul trecut, care au „ucis” orice mișcare de protest de stradă și au sufocat presa independentă, nevoită să se mute aproape integral pe platforma Telegram.
Coordonatorul Nexta crede că arestarea lui Protasevici, după deturnarea avionului în care se afla, este o eroare a regimului de la Minsk, care a readus în actualitate situația din Belarus și a împins UE să adopte noi sancțiuni.
El spune însă că pentru a avea un efect, aceste sancțiuni trebuie să fie înăsprite și să vizeze economia din Belarus.
Protasevici „riscă 15 ani de închisoare, poate chiar pedeapsa cu moartea”
Libertatea: Ce știi acum despre situația lui Roman Protasevici? Care sunt ultimele informații de care dispui despre el?
Tadeusz Giczan: Ar trebui să aflăm în curând vești de la Minsk, deoarece au trecut 72 de ore și teoretic există două variante, să fie formulate acuzații împotriva lui sau să fie eliberat.
Ce știm este că cel mai probabil este ținut într-un centru de detenție KGB, deși este posibil să fie dus la un spital. Dar informațiile acestea nu le putem confirma.
Evident, am văzut imaginile postate pe canalele Telegram pro-Lukașenko, în care pare că arată ok. Dar nu putem spune sigur asta, deoarece nimeni nu l-a văzut față în față de la arestare, cu excepția acelor imagini. Iar informațiile pe care le primim din Belarus sunt uneori contradictorii.
– Ce crezi că se va întâmpla în continuare? Va urma un proces? Care crezi că ar putea fi pedeapsa?
– Nu cred că procesul lui va avea loc foarte curând. Există sute de alți prizonieri politici care își așteaptă procesul. Acum, tribunalele din Belarus dau sentințe oamenilor care au fost arestați în urmă cu un an.
Cred că, cu excepția situației în care vor vrea să dea un exemplu și să-l condamne rapid la 15-20 de ani, să spunem, nu vom afla prea curând care va fi pedeapsa.
Dar în cele din urmă, cel mai probabil, cred va fi o pedeapsă dură, cel puțin 15 ani, poate chiar pedeapsa cu moartea.
„Amploarea represiunii de acolo este și mai mare anul acesta”
– Cum ai descrie arestarea lui. Ce ne spune ea despre intenția regimului Lukașenko?
– Sincer, nu mi se pare că are un sens. Nu știu de ce au făcut asta. Evident, Roman era o figură importantă în mișcarea de opoziție și avea informații valoroase, dar nu cred că arestarea lui a meritat reacția Vestului și sancțiunile economice ce ar putea urma.
Cred că din punct de vedere strategic a fost o greșeală a autorităților din Belarus.
În ultima vreme, ai observat probabil că situația din Belarus a dispărut încet de pe agenda europeană, chiar dacă multe lucruri s-au întâmplat acolo.
Amploarea represiunii de acolo este și mai mare anul acesta în comparație cu anul trecut, dar nimănui din Europa nu-i mai păsa prea mult.
Dar acum, pentru că Lukașenko a escaladat situația și s-a transformat într-un terorist internațional, pentru că a deturnat un avion european, care zbura dinspre o capitală europeană spre o altă capitală europeană, cu călători europeni la bord, asta a deranjat Europa mai mult decât ar fi făcut-o problemele interne din Belarus.
Deci cred că a fost o greșeală mare și nu cred că arestându-l pe Roman, interogându-l, vor afla ceva care să compenseze situația.
„Nu ne prefacem că nu avem o cauză”
– L-ai cunoscut pe Roman Protasevici? Cum l-ai descrie? A fost un jurnalist? Un activist? A existat o discuție despre acest lucru, unii oameni încercând să facă o delimitare între jurnalismul clasic și cel de opoziție al lui.
– Asta este ceea ce suntem și nu o ascundem. Nu ne prefacem că nu avem o cauză.
Suntem atât jurnaliști, cât și activiști media de opoziție. Relatăm ce se întâmplă în Belarus, dar scopul nostru final este să scăpăm de Lukașenko și să transformăm Belarusul într-un stat democratic. Și folosim presa pentru a atinge acest scop.
Deci da, este atât jurnalist, reporter, cât și activist media de opoziție.
În termeni personali, este un tip sincer. Și era mereu într-o stare de spirit bună. Chiar înainte de a urca în avion povestea că a văzut că este urmărit de niște oameni din KGB. Făcea glume chiar și pe tema asta.
Sper că va reuși să se agațe, nu știu, de un fel de resort interior, pentru a rezista în închisoare.
Nu eram foarte apropiați, dar puteam vedea cât de solidar era mereu. Întotdeauna puteam conta pe el. Dacă era ceva de făcut, în legătură cu canalele Telegram pe care le administrăm, spre exemplu, și toată lumea era obosită, întotdeauna Roman era cel care se oferea voluntar.
„O organizație media, dar la limita activismului civic”
– Ești acum redactorul-șef al Nexta. Practic l-ai înlocuit?
– Nu imediat. A existat o perioadă de două-trei luni când poziția nu a fost ocupată, dar în cele din urmă, practic, l-am înlocuit, da.
– Cum ai descrie Nexta și ce faci tu acolo?
– Avem două departamente, unul video, pe YouTube, și unul pe Telegram, eu mă ocup de departamentul de pe Telegram.
Suntem o organizație media, dar la limita activismului civic. Publicăm materiale de presă, primim multe informații despre ce se întâmplă pe teren în Belarus, încercând să verificăm aceste informații.
În vară, organizam marșuri mari, coordonam activități de stradă. Dar acum, ne-am restrâns activitatea la jurnalism. Pentru că represiunea care are loc acum a ucis practic orice activitate de stradă.
„E aproape imposibil acum să fii jurnalist independent în Belarus”
– Care este situația presei independente acum în Belarus?
– Un site, de care cred că ai auzit, este Tut.by, cel mai mare site independent din țară, mai influent decât Nexta. Dar săptămâna trecută a fost închis și au arestat întregul staff editorial. Au închis domeniul și au distrus complet site-ul peste noapte.
Situația este valabilă și pentru alte canale media independente din Belarus. Unii dintre jurnaliștii lor sunt în închisoare, doar pentru ca autoritățile să aibă o pârghie pentru a influența felul în care scriu.
E aproape imposibil acum să fii jurnalist independent în Belarus. Așa că cei mai mulți jurnaliști lucrează din străinătate, iar în Belarus au poate niște corespondenți străini sau o mică parte a staffului, cu oameni care sunt conștienți că pot fi arestați în orice moment.
Apoi, autoritățile au adoptat noi legi pentru funcționarea presei. Dacă un eveniment neaprobat de autorități are loc, un protest, spre exemplu, iar jurnaliștii scriu despre el, ei pot ajunge la închisoare.
Dacă ești un jurnalist belarus, lucrând în Belarus, este aproape imposibil să îți faci treaba acum.
Dar există alte canale media pe aplicația Telegram. Asta deoarece este imposibil să blochezi Telegram. Aș spune că acum, Telegram a devenit principala platformă pentru presa independentă din Belarus, nu doar datorită Nexta, dar pentru că toată presa independentă s-a mutat acolo.
„Sunt îngrijorat pentru familia mea din Belarus”
– Ai spus anul trecut, când am mai vorbit, că oamenii nu se mai tem și că singura soluție pentru ca Lukașenko să controleze țara este să o transforme într-o dictatură asemănătoare cu cea din America de Sud din anii 70-80. Crezi că asta se întâmplă acum?
– Evident, Lukașenko a primit niște asistență financiară din partea Rusiei și a transformat Belarusul într-un stat mai represiv decât era, deși și înainte regimul era destul de represiv.
Practic a transformat statul dintr-un regim autoritar într-o dictatură plină. Dacă anul trecut sau acum câțiva ani existau niște libertăți civile în Belarus, acum nu mai există.
Nu mai există lege în Belarus. Poți fi răpit sau ucis fără niciun motiv și autoritățile nu sunt nevoite să spună familiei nimic.
Nu mai există avocați independenți în Belarus. Această instituție a fost practic desființată. Singurii avocați pe care îi poți angaja sunt cei ai statului, iar aceștia nu te ajută cu nimic, ba chiar fac ca situația să fie și mai rea.
În același timp, economia este aproape de colaps și nu văd o soluție de ieșire pentru autorități. Sigur, cu excepția cazului în care Lukașenko va primi mai mulți bani din partea Rusiei, dar în acest caz va trebui să ofere ceva înapoi.
Vom vedea. De fapt, chiar vineri va avea loc o întâlnire între Vladimir Putin și Lukașenko. Cred că Lukașenko va cere mai mulți bani, iar Putin va cere mai mulți pași spre încorporarea Belarusului în Rusia. Dar vom vedea ce vor vorbi.
– Colegii mei au vorbit zilele trecute cu Stepan Putilo, care a mărturisit că se teme pentru siguranța lui. Ai același sentiment, pentru tine sau pentru familia ta care este acasă, în Belarus?
– Mi-e mai degrabă teamă pentru familia mea decât pentru mine. Stepan sau alți oameni care lucrează în Vilnius sunt mai sus decât mine pe lista celor doriți de regim.
Dar nu cred că vor încerca să repete ceva de genul acesta în viitorul apropiat.
Sunt îngrijorat, dar eu cred că sunt bine. Nu același lucru l-aș putea spune despre familia mea însă, pentru ei chiar sunt îngrijorat.
„Occidentul trebuie să impună sancțiuni economice serioase”
– Ce pași mai poate face opoziția din Belarus în aceste momente? Ce soluții mai are la îndemână?
– Opoziția trebuie să încerce să convingă Occidentul să impună sancțiuni economice serioase regimului în cele din urmă. Opoziției din Belarus i s-au promis multe anul trecut, dar când s-a trecut la acțiune, sancțiunile au fost mai slabe.
Să sperăm că această situație va acționa ca un declanșator, astfel ca UE să adopte sancțiuni care să lovească industria petrochimică din Belarus, tranzitul de gaze, exporturile de fertilizatori către UE. Aceste lucruri vor afecta cu adevărat regimul. Până acum, sancțiunile pe care le-am văzut nu vor aduce vreo schimbare.
UE a avut o atitudine de tipul „așteptăm și vedem”. Cred că acum au văzut în cele din urmă că problema nu va dispărea.