MENIU CAUTĂ
02 Iun. 2018 08:00

VIDEO/Ioan Talpeș, despre baza CIA din România: ”În lumea asta a umbrelor, a secretelor, nu se fac documente.”

Distribuie

Ioan Talpeș, singurul român care a discutat cu CIA despre înființarea unei baze în România, în 2002 – pe atunci era consilier prezidențial pentru Securitatea Națională -, a dezvăluit la Dezbaterea stiricurate.ro, tot „filmul” în care baza a fost negociată, înființată și mecanismul prin care, în 2003-2005, pe toată perioada, existența acestei baze a fost un secret bine păstrat.

Afirmațiile lui Ioan Talpeș, fost șef al Serviciului de Informații Externe, sunt fără echivoc:

  • ”Nu putea să ne deranjeze ceva ce nu știam că se întâmplă.”
  • ”Eu nu am văzut locația. Mi-am interzis să văd locația.”
  • ”Celor de la CIA li s-a dat un număr de telefon la care puteau să apeleze.”
  • ”A fost un gentlemen’s agreement. Nu a fost acord semnat de nimeni. În lumea asta a umbrelor, a secretelor, nu se fac documente.”
  • ”Eu am fost cel care a forțat puțin termenii și am spus: «Domnule președinte, pe noi nu ne interesează, că nu noi suntem implicați în această chestiune».”
  • ”Nu, nu a existat centru de detenție. Nimeni nu a discutat cu mine așa ceva.”
  • ”Nu era cu nicio legislație românească în interiorul bazei. E o copilărie.”

”Noi voiam în NATO, ei voiau bază CIA în România”

În anul 2002, imediat după 11 septembrie 2001, americanii erau interesați de lupta împotriva terorismului chiar pe teritoriul unde aceștia erau, adică în Orientul Mijlociu. România se alăturase acestei lupte, era de partea americanilor și aliaților. În plus, România dorea – peste 80 la sută din populație – să devină membră NATO. Iar în anul 2002, ni s-a făcut invitația să și devenim. În acest context, un reprezentant CIA s-a întâlnit cu Ioan Talpeș, fost șef al Serviciului român de Informații Externe și, din anul 2000, consilier prezidențial.

Talpeș a dezvăluit cum s-au purtat discuțiile. Partea română, din start, a admis că ce urmau să facă agenții CIA în bază era doar treaba americanilor.

„Într-o discuție cu un personaj înalt din partea CIA, mi s-a spus ca au nevoie de așa ceva, pentru că aici aveau posibilitatea, cu acordul statului român,  de a ateriza cu avioanele CIA și că existau niște desfășurări speciale, în care pentru ei o astfel de bază ar fi interesantă. Și nu numai interesanta, chiar necesară. Să nu uitam că tot atunci se discuta despre baza de la Kogălniceanu, în care statul român era foarte interesat. Să nu uităm că ne aflam în plină negociere pentru NATO și de convingere, în special a Statelor Unite, că noi vrem să ne încadrăm în acel sistem, pe ordine și pe funcționalitate. Ei trebuiau să înțeleagă și să constate nu numai că noi suntem disponibili, ci și putem să organizam ceva care să ne facă interesanți”, a spus Ioan Talpeș.

Președintele de atunci, Ion Iliescu, a aprobat acțiunea. Ioan Talpeș recunoaște că a forțat un pic lucrurile pentru a-l convinge. „Bineînțeles, eu l-am informat pe domnul Iliescu, președintele României, dânsul a avut o reticență: «Dar ce înseamnă chestia asta?» Domle, eu am fost cel care a forțat puțin termenii și am spus: «Domnule președinte, pe noi nu ne interesează, că nu noi suntem implicați în această chestiune pe care ei ne-o cer. Eu zic că am avut o discuție mai pe larg și mi s-a spus că ei își desfășoară acțiunile, că se se ocupă de tot ce înseamnă această locație. Ce știam noi? Că veneau cu anumite containere, cu diferite materiale pe care ei le cărau, le duceau la ambasadă, era de presupus, mai ales în perioada asta, când se și declanșase conflictul în Orient, că România este o bază utilizabilă pentru acțiunile lor.  Să nu uităm că ne aflam în război împotriva terorismului”, susține Talpeș.

”În lumea asta a umbrelor, a secretelor nu se fac documente. Este o copilărie”

Înființarea bazei CIA în România nu a fost perfectată sub forma unui document. A fost o înțelegere verbală între cele două părți. Din partea română, nimeni nu a cunoscut ce se întâmplă în bază, nici chiar Ioan Talpeș, cel care a discutat de la început cu CIA.

„A fost un gentlemen’s agreement”, spune Talpeș. „Nu a fost acord semnat de nimeni. În lumea asta a umbrelor, a secretelor, nu se fac documente. Este o copilarie. Nu știu de ce nimeni nu se referă la bazele din Italia, Germania, UK, Austria… În discuțiile cu partea americană, am zis: «Ați spus că vă ocupați, noi vă punem la dispoziție locația». Aceasta a fost toată contribuția sau toata implicarea părții romane. Nu logistică”, a explicat Talpeș, la Dezbaterea stiricurate.ro.

Fiecare știa foarte puțin, nimeni nu avea tabloul complet. Talpeș: ”Mi-am interzis să vad locația”

Pentru ca secretul să fie deplin, cei care fuseseră implicați în cedarea bazei către americani cunoșteau câte o parte mică. Cel care identificase baza, cel care a găsit-o, nu știa la ce folosește. Apoi, cel care avea cheile, nu știa cine va sta acolo. Iar toată comunicarea între cei de pe șirul deciziei era interzisă.  Americanii ar fi fost singurii care știau ce se întâmplă în bază. Iar dacă exista o problemă, un incident cu cineva care ar fi vrut să intre în clădire, de exemplu, un american avea un număr de telefon de la partea română. Ioan Talpeș spune că el însuși și-a interzis să știe unde e locația bazei CIA din București.

„Înțelegerea a fost ca, dacă, cumva, această locație are dificultăți, că voia cineva să intre peste ei. Li s-a dat un număr de telefon la care puteau să apeleze. Eu nu am văzut locația. Mi-am interzis să văd locația. Și pentru că am discutat pe piramida de desfășurare a acțiunilor în care cel care a cautat locația nu a repartizat-o, nu a știut unde se duce. Cel care… Așa se ține secretul.. De ce să mă expun? Altfel, e o amenințare asupra acțiunii. Mi-am interzis si mie. De ce să mă expun? Cine e omul care poate să spună că am fost acolo? Astea se fac cu niște precauții”, spune Ioan Talpeș, la Dezbaterea stiricurate.ro.

Fostul consilier prezidențial spune că România luase măsuri de precauție și că americanii nu puteau să aducă înauntru o bombă. „În treburile astea, desigur că partea română a luat toate măsurile ca să nu se extindă un factor negativ asupra intereselor. Nu înseamnă că puteau să aducă o bomba. Nu putea să ne deranjeze ceva ce nu știam că se întâmplă si care avea o limita de intâmplaritate. Nu puteam să refuzăm ceva ce se practica la lumina zilei în alte țări și să spunem: «Vrem în NATO». Tot ce se întâmplă, românii susțineau NATO, eu eram într-o funcție, nu se punea problema refuzului. Ce mă doare e ca sunt unii care gândesc altfel chiar și acum”, a adăugat Talpeș.

”Nu a existat centru de detenție. Nimeni nu a discutat cu mine așa ceva”

Ceea ce se înțelege din decizia CEDO, că Abd al-Rahim al-Nashiri a fost torturat în centrul de detenție Black din România, este negat cu vehemență de Ioan Talpeș.  El spune că CEDO nu a condamnat România pentru că al-Nashiri a fost în centrul de detenție, ci că statul român nu a finalizat procedura de investigare a faptelor reclamate de acesta.

„Nu, nu a existat centru de detenție. Nimeni nu a discutat cu mine așa ceva. Ei puteau să facă ce doresc. Eu desfid pe oricine că eu am acceptat așa ceva. Pentru că Romania avea în program integrarea în NATO. Eu mă gândeam la interesele României. Nu știam ce se întâmplă, ce face. Nu puteam să refuz o facilitate care ținea de o locație, când toată Europa era plină de așa ceva”, spune fostul consilier prezidențial.

Ioan Talpeș mai spune că, de fapt, nimeni din România nu a știut ce fac americanii în facilitatea pe care au acordat-o. Iar faptul că, deși era pe teritoriul României, doar americanii sunt responsabili de ce s-a petrecut în interiorul bazei, Ioan Talpeș o consideră o evidență: „Nu era cu nicio legislație românească. E o copilărie. Domnule, închisoarea e o instituție, și asta păcălește: «Au făcut închisori pe teritoriul României»”

Talpeș susține că sunt interesele altora pentru ca România să intre în această controversă legată de încălcarea drepturilor omului, pentru că există interese să nu mai existe acest război împotriva terorismului.  Iar România să fie atrasă în acestă dispută, care nu ar fi pe fond legată de drepturile omului, ci de controlul asupra acestei părți de lume.

Judecătorii CEDO spun că în România nu au fost respectate drepturile deținutului Abd al-Rahim Husseyn Muhammad al-Nashiri. Potrivit deciziei de joi, CEDO a ajuns la concluzia că România a încălcat articolul privind interzicerea torturii din Convenţia Europeană privind Drepturile Omului, iar Guvernul român nu a reuşit să ancheteze eficient acuzaţiile aduse de al-Nashiri. Țara noastră va trebui să plătească daune de 100.000 de euro.


Citește și:

VIDEO | Interviu cu un rus și cu un american, foști adversari în timpul Războiul Rece. Care e cel mai negru scenariu de la Marea Neagră

Citește mai multe despre ioan talpes și nato pe Libertatea.

Comentarii