Jaful de la comisia pentru acreditarea spitalelor, legalizat de justiție. Dr. Dan Romulus Șerban, directoarele lui și „gaura” de 13,7 milioane de lei

„Bune practici” deprinse în America de Sud sau Australia

• Contractele respective priveau organizarea unor deplasări de formare profesională, mai exact schimb de „bune practici” cu lucrători din sănătate destinații de lux precum Spania (Andaluzia), Australia, Columbia, Brazilia şi Argentina, în valoare de 4.492.584 de lei (peste 890.000 de euro).
• Tot atunci, CoNAS a contractat serviciile unei case de avocatură, contra sumei de 445.286 de lei (aproape 90.000 de euro). Singura „consultanță juridică” a respectivilor avocați a fost, așa cum reținuse judecătorul fondului, o situație punctuală: „o deplasare în care nişte evaluatori au aruncat cu o sticlă de vin roşu pe tapetul unui hotel unde erau cazaţi, iar cei de la firma de servicii juridice au mediat problema cu cei de la hotel şi au aflat că nu mai trebuie plătit nimic”.
• Un alt contract de 1.497.900 de lei a fost încheiat cu o firmă de software pentru digitalizarea instituției. Serviciile presatate au constat în livrarea a trei multifuncţionale Xerox, un UPS, un RACK, o unitate de lucru şi un server. Societatea prestatoare a instalat o aplicaţie denumită „Alfresco” şi a organizat activităţi de instruire la care a fost prezentat modul de funcţionare al aplicaţiei.

Pe parcursul procesului, dr. Dan Romulus Șerban și cele două directoare au beneficiat de două decizii pronunțate de Curtea Constituțională: cea din 2016, în urma căreia a fost redefinit abuzul în serviciu, și cea din 2022, care a generat „marea prescripție”.

Astfel, pe data de 17 octombrie 2025, cei trei inculpați au fost achitați la Curtea de Apel București pe motiv că „fapta nu există”.

Mai exact, judecătorii au notat în motivarea din apel, pe care Libertatea o pune „în oglindă” cu cea de la fond, că nu au fost identificate „atribuții concrete” de serviciu pe care inculpații să le fi încălcat.

Scăpați prin prescripție, dar „arși” la buzunare

Pe data de 12 septembrie 2022, Tribunalul București a dispus încetarea procesului penal cu privire la toți inculpații, ca urmare a intervenției prescripției, dar i-a obligat să acopere prejudiciul:

• „Obligă pe inculpata Alexandrescu-Duca Oana Mihaela la plata către partea civilă Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate a sumei 4.492.584,42 lei, reprezentând prejudiciul aferent contractului nr. 760/DEA/02.12.2010
• Obligă pe inculpaţii Alexandrescu-Duca Oana Mihaela, Dăscălescu Aracsia Magdalena şi Şerban Romulus Dan, în solidar, la plata către partea civilă Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate a sumei 445.286,74 lei, reprezentând prejudiciul aferent actului adiţional nr. 2 la contractul nr. 760/DEA/02.12.2010.
• Obligă pe inculpaţii Alexandrescu-Duca Oana Mihaela, Dăscălescu Aracsia Magdalena şi Şerban Romulus Dan, în solidar, la plata către partea civilă Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate a sumei 1.256.186,04 lei, reprezentând prejudiciul aferent contractul de prestări servicii nr. 1151/DEA/25.08.2011.
• Confiscă de la inculpata Alexandrescu-Duca Oana Mihaela suma de 1.080.000 de lei şi 100.000 de euro.
• Menține măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanța DNA (…) din data de 20.12.2017 în dosarul de urmărire penală nr. 146/P/2016, după cum urmează:
• Pentru inculpata Alexandrescu-Duca Oana Mihaela, până la concurența sumei de 7.274.057,02 lei și 100.000 de euro;
• Pentru inculpata Dăscălescu Aracsia Magdalena, până la concurența sumei de 1.701.472,78 de lei;
• Pentru inculpatul Șerban Romulus Dan, până la concurența sumei de 1.701.472,78 de lei”, se arată în hotărârea de fond.

Tribunalul: „Șeful CoNAS avea obligația să verifice toate actele”

Pentru a dispune astfel, Tribunalul București a reținut în Hotărârea nr. 956/2022 că faptele de abuz în serviciu comise de dr. Dan Romulus Șerban și de cele două directoare din subordinea lui erau reale:

• „Tribunalul nu îşi poate însuşi opinia apărătorului inculpatului (Dan Romulus Şerban – n.r.) în sensul că acesta nu ar fi avut ca atribuţii de serviciu alegerea procedurii prin care se atribuie un contract sau analiza ofertei financiare şi că acesta, în calitate de preşedinte CoNAS, nu efectua nicio analiză din perspectivă juridică a documentaţiei de atribuire sau ofertelor depuse.
•  Tribunalul reţine că dacă legiuitorul nu ar fi dorit asumarea răspunderii de către conducătorul unei instituţii, ar fi prevăzut semnarea documentelor doar de către personalul din cadrul direcţiei economice şi/sau juridice.
• Deci, prevăzând în sarcina conducătorului unităţii obligaţia de a veghea la buna gestiune financiară a societăţii, potrivit art. 5 alin. (1) din OG nr. 119/1999, toate actele care angajează financiar societatea trebuie semnate şi verificate, inclusiv din perspectiva legalității, de către conducătorul societăţii.
• Pe de altă parte, Tribunalul a reţinut încălcarea art. 16 din OUG nr. 34/2006 şi a principiilor art. 2 alin. (2) din OUG nr. 34/2006 prin neorganizarea unei noi proceduri de achiziţie publică.
• Astfel, nu poate însuşi susţinerile apărătorului inculpatului (Dan Romulus Şerban – n.r.) în sensul că nu se identifică pretinsele principii încălcate de inculpat.
• Astfel, nefiind organizată o nouă procedură de achiziţie publică, niciunul dintre aceste principii nu a fost respectat, acesta fiind motivul pentru care în actul de sesizare nu se face o astfel de identificare.
• Nu pot fi reţinute nici susţinerile apărătorului inculpatului (Dan Romulus Şerban – n.r.) în sensul că încălcarea respectivelor dispoziţii ar putea atrage cel mult o răspundere contravenţională, întrucât nu este vorba de o simplă nepublicare a anunţului de atribuire, astfel cum susţine apărătorul inculpatului, ci de urmarea unei proceduri de achiziţie cu încălcarea normelor legale mai sus invocate.
• Tribunalul are în vedere şi caracterul subsidiar al incidenţei răspunderii contravenţionale faţă de răspunderea penală. Astfel, conform art. 296 din OUG nr. 34/2006, contravenţiilor prevăzute la art. 293 le sunt aplicabile dispoziţiile OG nr. 2/2001, iar potrivit art. 1 din OG nr. 2/2001, legea contravenţională apără valorile sociale care nu sunt ocrotite prin legea penală.
• Pe de altă parte, există o evidentă diferenţă între conţinutul faptelor incriminate de legea penală şi cele descrise de OUG nr. 34/2006 ca temei al răspunderii contravenţionale, cele din urmă neprevăzând elemente de prejudiciu sau de vătămare a intereselor legale ale altei persoane.
•  Or, răspunderea penală este atrasă nu doar de nerespectarea prevederilor OUG nr. 34/2006, ci tocmai pentru că faptele săvârşite de inculpaţi nu au constituit simple contravenţii, ci au depăşit cu mult sfera abaterilor sancţionate de OUG nr. 34/2006, producând urmări specifice infracţiunii de abuz în serviciu”, se arată în motivarea hotărârii pe fond.

Nu au fost identificate „atribuții concrete” pe care inculpații să le fi încălcat

În Hotărârea nr. 1348/2025, Curtea de Apel a reținut contrariul, anume că inculpații nu pot fi considerați vinovați pentru abuz în serviciu, deoarece principiile de lege pe care nu le-au respectat sunt „reglementări cu caracter general”:

•  „Curtea constată că expertul desemnat de organul de urmărire penală a stabilit că încheierea contractelor, a acordului-cadru și a actului adițional s-a făcut cu respectarea procedurii prevăzute de OUG nr. 34/2006, dar fără respectarea principiilor prevăzute de art. 2 alin. 2 din OUG nr. 34/2006.
• Reglementările cu caracter general nu sunt de natură să asigure standardul necesar prevăzut de norma de incriminare pentru a putea fi considerate îndeplinite condiţiile de tipicitate obiectivă şi pentru a putea fi verificate condiţiile de tipicitate subiectivă.
• Curtea constată că, în speţă, nu este îndeplinită condiţia prevederii în norma primară a unor atribuţii concrete şi a unor proceduri care să fi fost încălcate de inculpaţi, în acord cu norma de incriminare în noua configurare.
• În prezenta cauză, Curtea apreciază că şi jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție consacră o soluție incontestabilă (…), respectiv că legea trebuie să reglementeze atribuții de serviciu concrete, clare și previzibile subiectului activ, iar normele ce reglementează conduita de bună-credință a subiectului în realizarea atribuțiilor de serviciu prevăzute în acte de legislație secundară ori cu caracter individual nu au valoarea de «lege» din conținutul infracțiunii de abuz în serviciu.
• Verificând prevederile legislative aplicabile la momentul comiterii faptelor imputate, Curtea reține că nu s-a putut identifica niciun fel de atribuţie specifică, reglementată în mod expres prin lege, pe care inculpații să nu o fi respectat. (…)
• Din cuprinsul textelor de lege a căror încălcare li s-a imputat inculpaților, nu au rezultat în mod concret anumite atribuții de serviciu ale acestora, nu s-a putut aprecia că legislația primară avută în vedere de Ministerul Public ar statua cu privire la un anumit comportament interzis funcționarului public la momentul efectuării procedurilor de achiziție publică și semnare a contractelor.
• Curtea constată că normele juridice menționate au o aplicabilitate generală și nu prevăd, în mod explicit, neechivoc și relativ precis conduita interzisă funcționarului public la atribuirea şi semnarea contractelor de achiziție publică.
• În consecință, Curtea nu a putut reţine existența unei încălcări a atribuțiilor de serviciu, care să constituie elementul material al infracțiunii de abuz în serviciu, întrucât principiul legalității incriminării impune ca numai legiuitorul primar să poată stabili conduita pe care destinatarul legii era obligat să o respecte”, se arată în decizia de achitare din apel.

Acuzațiile DNA pentru Dan Romulus Șerban, fost șef al CoNAS

Pe data de 11 ianuarie 2018, fostul preşedinte al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor (CoNAS), Dan Romulus Șerban, a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea a trei infracţiuni de abuz în serviciu, în legătură cu acordarea nelegală a unor contracte de prestări servicii, prejudiciul în acest caz fiind de peste 13 milioane de lei.

În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei doi foşti directori de la CoNAS:

• Oana Mihaela Alexandrescu Duca – director economic şi administrativ, pentru abuz în serviciu şi luare de mită,
• Aracsia Magdalena Benţia (fostă Dăscălescu) – director al Direcţiei Juridice, pentru abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Potrivit unui comunicat al DNA, în perioada 2 decembrie 2010 – 5 august 2011, Dan Romulus Şerban, Oana Mihaela Alexandrescu-Duca şi Aracsia Magdalena Benţia, cu încălcarea prevederilor legale şi în unele cazuri la preţuri supraevaluate, au încheiat cu trei societăţi comerciale două contracte de prestări servicii, un act adiţional şi un acord-cadru, care priveau:

• Achiziţia unor servicii de arhivare electronică a documentelor, caz în care s-a dispus autorizarea şi ordonanţarea unor plăţi nelegale, în sumă totală de 1.256.186 lei;
• Achiziția unor servicii de organizare şi gestionare a voiajelor, servicii conexe şi anexe de turism şi consultanţă juridică pentru angajaţii CoNAS şi pentru membrii unui grup ţintă (10 grupe a 25 de participanţi) dintr-un proiect ce trebuia finanţat din fonduri nerambursabile (respins de AM PODCA), situaţie în care s-a dispus autorizarea şi ordonanţarea unor plăţi nelegale în sumă totală de 598.890 lei, aferentă serviciilor juridice neprestate.
• Servicii de consultanţă şi formare profesională a adulţilor pentru implementarea procedurilor şi metodologiei de acreditare a spitalelor, concretizate în vizite de bune practici în Andaluzia, Australia, Columbia, Brazilia şi Argentina, ceea ce a avut drept consecinţă autorizarea şi ordonanţarea unor plăţi nelegale, în sumă totală de 4.937.871 lei.

În acelaşi context, în perioada 2010 – 2012, Oana Mihaela Alexandrescu-Duca a pretins de la doi dintre reprezentanţii firmelor prestatoare de servicii suma de 100.000 euro şi procentajele de 20% din valoarea de 5.127.965 lei a unuia dintre contracte, respectiv 6% din valoarea de 1.012.000 lei a actului adiţional încheiat în cadrul aceluiaşi contract.

Din sumele pretinse, Oana Mihaela Alexandrescu-Duca a primit în mai multe tranşe sumele de 100.000 euro şi 1.080.000 lei.

Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate s-a constituit parte civilă pentru suma de 13.718.426 lei.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro