Jurnaliștii români dați în judecată pentru materialele lor pot primi sprijin juridic de la o organizație europeană

„Freelancerii se confruntă adesea cu riscuri mai mari și beneficiază de mai puține protecții instituționale, astfel încât cererile lor sunt tratate cu atenție egală și, adesea, specială. Programele de sprijin ale ECPMF acoperă toți jurnaliștii, indiferent de statutul lor profesional, atât timp cât aceștia pot demonstra că amenințarea juridică este cu adevărat legată de activitatea lor jurnalistică și că lucrează în state membre ale UE sau în țări candidate la aderarea la UE”, spune Flutura Kusari, consilierul juridic principal al ECPMF.

„Au existat cazuri cu circumstanțe excepționale în care am acordat aproximativ 10.000 de euro”

Întrebați cum poate un jurnalist să acceseze fondurile oferite, reprezentanții ONG-ului au declarat că este necesară completarea unui formular prezent pe site-ul web al Centrului European pentru Libertatea Presei și a Mass-Media. 

„După ce descrie cazul, prezintă nevoile juridice și furnizează documentația relevantă, solicitantul trebuie să trimită formularul echipei noastre juridice prin e-mail. Consilierul juridic principal și ofițerul juridic analizează cazul, evaluează eligibilitatea și decid dacă acest caz trebuie să beneficieze de sprijin sau nu”, explică reprezentantul ECPMF.

În ceea ce privește suma maximă pe care o poate primi un caz individual, reprezentanții au declarat că nu există un prag, ci sunt luați în calcul mai mulți factori, precum complexitatea problemei juridice, costurile în jurisdicția relevantă și capacitatea solicitantului de a demonstra necesitatea.

„Suma alocată fiecărui solicitant poate varia în funcție de țara din care se depune cererea, datorită puterii monedei și onorariilor juridice din țara respectivă. Încercăm să oferim cât mai multă flexibilitate posibil pentru fiecare caz în parte. Cu toate acestea, în trecut am acordat sume de doar 300 de euro, dar au existat cazuri cu circumstanțe excepționale în care am acordat aproximativ 10.000 de euro”, declară Kusari. 

Tot procesul de aprobare și alocare a fondurilor durează până la o lună, dacă nu este vorba de cazuri urgente

Întrebată cât durează, în medie, procesul de aprobare și alocare, reprezentanta ECPMF a declarat că toate demersurile inclusiv decizia durează, de obicei, până la o lună pentru cazuri care nu presupun o urgență.

„Echipa de asistență juridică a ECPMF încearcă întotdeauna să proceseze cererile cât mai repede posibil, în special atunci când jurnaliștii se confruntă cu termene legale iminente sau acțiuni judiciare. La primirea cererii, echipa o procesează, iar timpul de răspuns depinde de urgența și complexitatea fiecărui caz. În situații urgente, cum ar fi atunci când este necesară reprezentarea juridică imediată, răspunsul poate fi dat mai repede pentru a asigura asistența în timp util. Pentru cererile neurgente, procesul de evaluare și decizie durează, de obicei, până la o lună”, mai precizează reprezentanta ECPMF.

Pentru anii 2026 și 2027, bugetul organizației ajunge la 180.000 de euro pentru asistență în cazul jurnaliștilor care se confruntă cu amenințări juridice ca urmare a activității lor jurnalistice. 

Ce este SLAPP și cum funcționează 

Metoda SLAPP, acronim pentru Strategic Lawsuit Against Public Participation, desemnează o formă de abuz juridic tot mai frecvent întâlnită în spațiul public european, inclusiv în România. Este vorba despre procese strategice intentate împotriva jurnaliștilor, activiștilor civici sau organizațiilor neguvernamentale, cu scopul de a-i intimida, reduce la tăcere sau descuraja din a mai aborda subiecte de interes public.

Astfel de acțiuni nu urmăresc, de regulă, obținerea unui câștig real în instanță, ci folosirea justiției ca instrument de presiune. Prin multiplicarea plângerilor și prelungirea deliberată a procedurilor, reclamanții încearcă să consume resursele materiale și timpul celor vizați, transformând instanța într-un spațiu al epuizării, nu al dreptății.

Pentru jurnaliști, efectele sunt directe: obligația de a fi prezenți la termene, de a redacta apărări complexe și de a suporta costurile juridice, uneori fără sprijinul unui avocat. În acest mod, energia și timpul care ar trebui dedicate documentării unor noi subiecte de interes public sunt deviate către lupta cu procese menite să le reducă vocea. 

Unul dintre cele mai recente cazuri de SLAPP din România este cel al omului de afaceri din Sibiu Jurgen Faff, care a înaintat o acțiune în instanță prin care solicita judecătorilor să cenzureze publicația de investigații Context.

Această acțiune împotriva jurnaliștilor survine în urma unui material în care aceștia au arătat cum compania aeriană Fly Lili, deținută de Faff, a efectuat zeci de zboruri România-Congo, transportându-i pe mercenarii lui Horațiu Potra.

Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro