Trecerea jurnalistului de la cea mai importantă publicație rusă independentă pe lista agenților străini face parte dintr-o campanie mai amplă de reprimare a instituțiilor respectate ale societății civile, care s-a accelerat odată cu asaltul Rusiei asupra Ucrainei, notează ziarul britanic.
Ministerul rus al Justiției și-a justificat decizia prin faptul că Muratov „a folosit platforme străine pentru a difuza opinii menite să formeze o atitudine negativă față de politica externă și internă a Federației Ruse”.
De asemenea, laureatul Premiului Nobel pentru Pace este acuzat de Rusia că a creat și distribuit conținut de la alți agenți străini.
„Ce este de comentat? Pentru comentarii, contactați Ministerul Justiției”, este mesajul publicat pe siteul Novaia Gazeta, alături de precizarea că lista agenților străini include acum 674 de persoane și organizații „demne”.
Eticheta de „agent străin”, care amintește de termenul de „dușmani ai poporului” din epoca sovietică, implică o serie de constrângeri administrative și impune dezvăluirea surselor de finanțare. De asemenea, cei considerați agenții străini sunt obligați să marcheze cu o etichetă toate ce publică – inclusiv postările de pe rețelele sociale.
Represiunea asupra libertății de exprimare are loc în Rusia de mai mulți ani și s-a intensificat după declanșarea invaziei din Ucraina, în februarie 2022.
Când Muratov a primit Premiul Nobel pentru Pace, în 2021, el l-a dedicat jurnaliștilor „căzuți” de la Novaia Gazeta, care „și-au dat viața pentru profesia lor”.
Începând din anul 2000, șase dintre jurnaliștii și colaboratorii publicației au fost uciși, inclusiv reporterul de investigație Anna Politkovskaia, care a fost împușcată mortal la Moscova de ziua de naștere a președintelui Vladimir Putin.
În timp ce mulți jurnaliști independenți lucrează din străinătate, Muratov a fost văzut recent în Rusia, precizează The Guardian. El face parte din echipa legală care îl apără pe prietenul său Oleg Orlov, copreședinte al organizației ruse pentru drepturile omului Memorial.
Orlov este judecat pentru pichetări solitare împotriva invaziei din Ucraina și pentru un articol de opinie din publicația franceză Mediapart, intitulat „Au vrut fascism, l-au obținut”. A fost acuzat de discreditarea armatei, care este unul dintre instrumentele pe care Moscova le folosește împotriva celor care critică „operațiunea militară specială”, cum numește Rusia războiul declanșat în țara vecină.
În total, mii de cetățeni ruși care au protestat față de conflictul din Ucraina au fost reținuți.
De asemena, mulți politicieni de opoziție de profil înalt au fost încarcerați de la începutul ofensivei, precum Ilia Iașin și Vladimir Kara-Murza.
Principalul opozant al lui Vladimir Putin, Alexei Navalnîi, se află în închisoare din 2021.
Foto: Hepta
Frumosul1 • 02.09.2023, 13:32
Putin nu iartă și nu uită o sa fie dictatură in Rusia nu ai voie sa pronunți cuvântul Război s a dus libertatea de exprimare acolo