Cum s-a adaptat Ucraina după distrugerea a 53% din infrastructura energetică: cursuri de montat panouri solare pentru femei, credite subvenționate și eliminarea birocrației

Orășelul, de aproximativ 20.000 de locuitori, e în nordul Ucrainei, la aproximativ 35 de kilometri de granița cu Rusia.

Localitatea a fost ocupată la începutul invaziei ruse din februarie 2022 timp de aproximativ o lună, apoi a fost una dintre primele comunități eliberate de Armata Ucrainei.

Yuriy Bova este inginer de meserie și are o experiență administrativă de peste 20 de ani în țara vecină. De când a început războiul, unul dintre obiectivele sale cele mai importante a fost să asigure din nou oamenilor din localitatea sa energie electrică și, implicit, apă și căldură.

Aflat la București, la o conferință organizată de Greenpeace privind securitatea energetică, primarul orașului Trostianeț spune pentru Libertatea că localitatea pe care o conduce a devenit în ultimii ani o nouă casă pentru strămutați din Mariupol și chiar pentru ucraineni care se întorc de pe unde au fugit în lume.

„După eliberarea orașului, câteva mii de oameni s-au întors inclusiv datorită faptului că noi am reușit să avem acum energie electrică non-stop. Funcționează toste spitalele și școlile, grădinițele și asta atrage lumea”, explică primarul, care este și membru al Parlamentului de la Kiev, conform propriilor spuse.

Câtă energie mai poate produce Ucraina cu ajutorul centralelor vechi

Conform datelor prezentate de Greenpeace România, Ucraina a rămas în ultimii patru ani și jumătate fără 53 % din infrastructura energetică.

Bombele rusești au distrus 43% din infrastructura electrică nucleară, aproape 90% din capacitatea convențională pe cărbune și gaze și circa 50% din capacitatea hidroelectrică.

Primarul Yuriy Bova dezvăluie că acum rușii trimit mai întâi drone de reconoaștere a panourilor solare instalate pe clădiri, apoi, lansează drone de distrugere a infrastructurii energetice de acest tip.

Iar asta este crunt, pentru că, fără energie, nimic nu poate funcționa: nici spitalele, nici administrația, nici educația. Dar, spune edilul orașului Trostianeț din regiunea Sumî a Ucrainei, asta nu-i descurajează complet pe administratorii comunității.

Otilia Nuțu, expertă in politici publice în energie la organizația Expert Forum, spune că experiența din Ucraina ne arată tuturor „cât se poate de clar, că un sistem centralizat, bazat pe unități mari de producție concentrate în câteva puncte pe hartă, amplifică vulnerabilitatea unui stat în fața crizelor prelungite și a șocurilor externe”.

Ce fac acum ucrainenii ca să aibă energie electrică, apă și căldură

Primarul Yuriy Bova spune că acum, în oraș, se montează zilnic, sute de panouri solare, iar statul a organizat cursuri de montaj pentru femei.

Bărbații sunt pe front.

Orașul a devenit autonom energetic, pentru că, spune primarul, în localitate nu mai există nicio stație de elimentare cu energie electrică de la sistemul centralizat.

„Am montat pompe, acum stația electrică pe bază de energie geotermală asigură 80 % din necesar. Există și un sistem de reglare, pentru că este important să fie asigurată o temperatură anume. Astfel, se asigură și apă caldă, și energie electrică”, explică primarul.

El adaugă că în micul oraș există acum 16 mari stații fotovoltaice, iar până la finalul anului numărul se va dubla.

Edilul povestește că Guvernul Ucrainei acordă acum mai multe facilități celor care își construiesc sisteme energetice proprii: împrumuturile pentru așa ceva se acordă fără dobândă, statul acoperă 20% dintre costurile unui sistem energetic care folosește căldura de la natură, iar obținerea autorizației necesare pentru construirea unui sistem de acest tip a fost eliminată dintre obligații.

Polina Kolodiazhna este coordonatoare de programe la Greenpeace Ucraina. Venită și ea la București, povestește că, la început, ucrainenii era sceptici la instalarea de sisteme energetice noi. Dar, cu timpul, după ce au văzut eficiența și confortul create, au devenit mai deschiși.

Polina e din Kiev și spune că iarna trecută în capitala Ucrainei au fost perioade în care lumea nu a avut curent electric chiar și câte 40 de ore. Polina a ales să folosească panouri și povestește că asta a ajutat-o să aibă în casă o temperaturî de 10 grade Celsius când afară erau minus 25 de grade, iar prietenii aveau în locuințe temperatură de îngheț, adică zero grade.

„Eu nu am apelat la generator niciodată”, spune Polina și continuă: „Când folosești generator, trebuie să pui aparatele în priză pe rând”.

Tot ea explică și că impactul psihologic e negativ și mare atunci când totul funcționează în zgomotul motoarelor de generatoare și în miros de motorină.

Dar trecerea la noi sisteme vine cu tot felul de probleme, explică cei doi ucraineni. De exemplu, spune primarul Yuriy Bova, „am aflat că avem nevoie de invertoare tip nou, pentru că cele vechi, în condiții de criză, sunt complet inutile”.

Invertoarele sunt acele aparate care transformă curentul continuu în curent alternativ. Transformarea este esențială deoarece majoritatea electrocasnicelor funcționează cu curent alternativ, în timp ce bateriile, panourile solare sau acumulatorii auto produc curent continuu.

Diferența dintre folosirea unor generatoare și a unor invertoare moderne, hibride, o explică deputatul Marius Alecsandru, autor al unui proiect de lege privind autonomia energetică a spitalelor din România:

„În primele momente după oprirea curentului, generatoarele pot afecta echipamentele medicale sensibile, în timp ce invertoarele nu”, spune parlamentarul, care reclamă că proiectul de act normativ nu a fost încă votat.

Ce lecții poate învăța România din experiența energetică ucraineană

Experta în energie Otilia Nuțu spune că experiența bombardării Ucrainei, de patru ani și jumătate, arată că infrastructura energetică concentrată în construcții mamut, ridicate în anii 1950- 1960, în timpul comunismului, a fost ușor de distrus de bombe.

„Dispersarea infrastructurii pentru energie regenerabilă e mai eficientă pentru că e greu să trimiți mii de rachete către panouri solare”, adaugă experta.

În dialogul de la București cu experți energetici, de mediu și jurnaliști români, primarul ucrainean Yuriy Bova a tot repetat: „România încă are timp să găsească soluții”.

„Când infrastructura centralizată este atacată și rețelele mari cedează, independența energetică locală devine o condiție a supraviețuirii. Pentru spitalele, școlile și stațiile de pompare a apei din orașul nostru, panourile solare și soluțiile descentralizate au făcut diferența între întuneric și funcționare”, a explicat Yuriy Bova.

Conferința la care invitații ucraineni au vorbit despre adaptarea țării vecine la criza energetică a avut loc joi, 20 august, la prânz, chiar în timp ce Armata Română distrugea o dronă maritimă la niciun kilometru distanță de plaftormele de extragere a gazelor din perimetrul Neptun Deep, din Zona Exclusivă Economică a României din Marea Neagră.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat că drona nu era ucraineană și avea explozibil la bord. În zonă se aflau sute de muncitori implicați în lucrările la platformele din Neptun Deep.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE