Război în Ucraina, ziua 871 | Aproape 300 de civili uciși de minele lăsate de ruși. Incendiu la un depozit de petrol din Rusia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Aproape 300 de civili au fost uciși de minele terestre lăsate de ruși în Ucraina, acuză autoritățile ucrainene, care colectează probe în acest sens pentru Curtea Penală Internațională. Rusia a lansat, în noaptea de vineri spre sâmbătă, cel puțin cinci drone deasupra Ucrainei, dintre care patru au fost doborâte, iar una a deviat în Belarus. Un incendiu a izbucnit după un atac cu drone la un depozit de petrol din regiunea Rostov, în sud-vestul Rusiei.
Relatarea războiului din Ucraina continuă aici: LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 872 | Kirilo Budanov avertizează asupra unui nou atac transfrontalier al Rusiei
21:5013-07-2024Kirilo Budanov spune că au fost mai multe atentate asupra lui Putin
Şeful informaţiilor militare din Ucraina, Kirilo Budanov, a afirmat, sâmbătă, că au existat mai multe tentative de asasinare a preşedintelui rus Vladimir Putin, transmite Ukrainska Pravda.
„Au fost, dar aşa cum vedeţi, până acum nu au avut succes”, a declarat Kirilo Budanov pentru website-ul de ştiri ucrainean New Voice.
Generalul ucrainean nu a precizat dacă el personal sau serviciile de informaţii ucrainene au fost implicate în planurile respective.
Budanov a adăugat că Putin nu mai este un personaj acceptat de întreaga elită rusă, dar că, întrucât se află la putere de peste 20 de ani, ruşilor le este teamă că îl pierd.
Kirilo Budanov a mai spus că, atunci când Vladimir Putin va muri, îşi imaginează că răspunsul va fi similar celui de la moartea dictatorului sovietic Iosif Stalin în 1953.
20:2013-07-2024Mai multe victime, după ce un sat de lângă Harkov a fost bombardat de ruși
Două persoane au murit și cel puțin alte 22 au fost rănite în satul Buda, regiunea Harkov, în urma bombardamentelor rusești de sâmbătă, a anunțat șeful administrației militare regionale, Oleg Sinegubov.
„Numărul victimelor a crescut la 22. Două persoane au murit”, a transmis Oleg Sinegubov.
Una dintre persoanele care au murit este șeful administrației districtuale a Serviciului de Stat de Urgență, Artem Kostiria.
„Munca salvatorilor este întotdeauna plină de pericole, și cu atât mai mult acum, când statul terorist distruge sistematic și fără milă națiunea ucraineană. Astăzi, Artem Kostiria a fost ucis de ocupanții ruși în timpul bombardării repetate a satului Buda", a anunțat Consiliul orășenesc Harkov.
17:0013-07-2024Șeful Serviciului de informații din Ucraina crede că rușii vor ataca, din nou, din nord
Kirilo Budanov, șeful Serviciului de informații de la Kiev este convins că, în următoarele luni, Rusia va încerca să atace teritoriul Ucrainei din nord, informează Ukrainska Pravda.
„Este o situație puțin anecdotică pentru mine, deoarece toată lumea striga în urmă cu doi ani că va avea loc un atac din nord, eu am spus tuturor că nu se va întâmpla nimic, iar când spun acum va fi un atac dinspre nord, lumea se întreabă dacă va fi sau nu. Este deja în desfășurare”, a transmis Kirilo Budanov.
Oficialul militar ucrainean a sublinat „ferm” că atacul va avea loc, însă nu a precizat dacă acesta se va desfășura pe direcția Sumî sau Cernigov.
„Dacă răspund la această întrebare, vom provoca panică. Să spunem așa: există probleme, tind să se agraveze. Nu e o catastrofă, dar este imposibil să nu vezi problemele. Am declarat deja în presa occidentală că, din păcate, nu voi avea prea multe vești bune anul acesta”, a afirmat Kirilo Budanov.
14:3913-07-2024Germania se pregătește pentru un atac al Rusiei pe flancul estic al NATO
Armata germană (Bundeswehr) și aliații din NATO lucrează la un plan de transferuri importante de trupe și echipamente în Europa de Est în cazul unui atac din partea Rusiei, relatează ediția în limba rusă a postului internațional de radio Deutsche Welle.
În cazul unui atac al Rusiei pe flancul estic al NATO, până la 800 de mii de soldați, precum și peste 200 de mii de unități de echipamente ar urma să fie transportate în zona agresată, via teritoriul Germaniei, în termen de trei până la șase luni. Ruta-cheie pentru acest convoi militar de la vest la est ar putea fi autostrada A2, între orașul Oberhausen, din Renania de Nord-Westfalia, până la șoseaua de centură a Berlinului.
Bundeswehr, autoritățile regionale și guvernul federal continuă să lucreze la acest plan secret, scrie Der Spiegel, potrivit Deutsche Welle.
Mai multe detalii aici: Germania se pregătește pentru un atac al Rusiei pe flancul estic al NATO: planuri privind desfășurarea a 800.000 de soldați
13:5513-07-2024Studentă din Rusia, condamnă la nouă ani de închisoare pentru două donații către armata ucraineană
O studentă din orașul Tomsk, în Siberia, a fost condamnată la nouă ani de închisoare sub acuzația de trădare pentru că a donat 30 de dolari armatei ucrainene, informează The Moscow Times.
Tatiana Laletina, în vârstă de 21 de ani, a fost arestată la sfârșitul lunii februarie și acuzată de trădare de stat, infracțiune pedepsită de regulă cu 12-20 de ani de închisoare.
Tribunalul Regional Tomsk a declarat-o vinovată pe 28 iunie în urma unui proces cu ușile închise.
„M-am întors la celulă și am jubilat de fericire. Doar nouă ani!”, i-a scris Laletina unei prietene neidentificate, căreia i-a permis să publice scrisoarea pe canalul de Telegram Govorit NeMoskva („Nu vorbește Moscova”).
Citând scrisoarea, Govorit NeMoskva precizează că Laletina a fost acuzată inițial că a donat 10 dolari unei fundații ucrainene în prima zi a invaziei ruse la scară largă, adică pe 24 februarie 2022. Agenții FSB i-au spart telefonul și au aflat despre o altă donație, în valoare de 20 de dolari, datând din aprilie 2022.
Mai multe detalii aici: Studentă condamnată la închisoare în Rusia pentru că a donat bani armatei ucrainene: „Am jubilat de fericire. Doar nouă ani!”
13:1213-07-2024Oficial OSCE, condamnat la închisoare de către separatiștii proruși din Donețk
Un oficial OSCE a fost condamnat la închisoare sub acuzația de spionaj în teritoriul controlat de separatiștii proruși din regiunea Donețk, în estul Ucrainei, relatează The Moscow Times.
Curtea Supremă a autoproclamatei Republici Populare Doneţk l-a declarat vinovat pe Vadîm Golda, în vârstă de 56 de ani, şi l-a condamnat la 14 ani într-o colonie penală, a anunţat Procuratura Generală a Rusiei într-un comunicat.
Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a condamnat acest verdict, catalogându-l „o încălcare gravă a angajamentelor statelor participante în temeiul dreptului internațional”. În plus, OSCE a cerut eliberarea imediată a lui Golda și a altor doi oficiali OSCE arestați de separatiștii din Donețk.
Trei cetățeni ucraineni care au fost membri ai misiunii speciale de monitorizare a OSCE în Ucraina - Vadîm Golda, Maksim Petrov și Dmitro Șabanov - sunt reținuți din 2022 în teritoriul ucrainean ocupat de armata rusă.
12:0213-07-2024Polonia va aloca 5% din PIB pentru apărare în 2025
Polonia va cheltui 5% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare în 2025, a declarat ministrul de externe Radoslaw Sikorski într-un interviu difuzat vineri seara de Bloomberg Television, relatează Reuters, potrivit news.ro.
Varşovia a majorat deja cheltuielile pentru apărare la peste 4% din PIB în acest an, ca răspuns la invazia rusă la scară largă din Ucraina, lansată de Vladimir Putin pe 24 februarie 2022.
Mai multe detalii aici: Polonia anunţă că va cheltui 5% din PIB pentru apărare în 2025: „Nu mai suntem în eterna pace” promisă de încheierea Războiului Rece
11:5313-07-2024Kievul suspectează Minskul că pregătește operațiuni sub steag fals la granița cu Ucraina
Centrul ucrainean pentru combaterea dezinformării a anunțat că serviciile de securitate din Belarus pregătesc operațiuni sub steag fals la granița cu Ucraina,
„Plănuiesc să recurgă la provocări, pe care ei înșiși le vor avertiza cu succes pentru a-și arăta capacitățile în fața colegilor lor chinezi”, a comunicat Centrul ucrainean pentru combaterea dezinformării, citat de Ukrainska Pravda.
Sursa citată precizează că adjunctul șefului Statului Major General al Forțelor Armate ale Belarusului, Vladimir Kuprianiuk, a susținut că există amenințări de „provocări armate” dinspre teritoriul ucrainean, referindu-se la „creșterea prezenței de forțe speciale, mercenari și diverse formațiuni de voluntari în zonele de frontieră”.
Belarusul desfășoară în aceste zile exerciții militare comune cu China lângă granița cu Polonia, stat membru NATO.
09:4113-07-2024Mesajul Casei Albe pentru Putin după summitul de la Washington
Consilierul pentru securitate naţională de la Casa Albă, Jake Sullivan, l-a avertizat pe Vladimir Putin că acordurile la care a ajuns NATO, de a sprijini în continuare Ucraina, sunt un semn că liderul de la Kremlin „nu va putea supravieţui” războiului, informează EFE, potrivit Agerpres.
Partenerii NATO „împreună au arătat clar că Putin nu ne poate dezbina, nu ne poate supravieţui”, a insistat Sullivan într-un forum organizat în marja summitului aniversar al NATO care a avut loc în perioada 9-11 iulie la Washington. Un summit care va contribui la „construirea unei punţi către NATO pentru Ucraina”, a declarat Sullivan.
Realizările acestui summit - a remarcat Sullivan - sunt un semn că Ucraina şi nu Rusia „va învinge”, într-un moment în care „tabloul actual al acestui conflict este foarte diferit de cel din aprilie”, când Ucraina era pe cale să rămână fără muniţie.
Putin „crede că poate supravieţui Ucrainei şi susţinătorilor ei şi a luat măsuri pentru a pune Rusia pe picior de război”, încercând „să realizeze cea mai semnificativă expansiune a apărării Rusiei de la Războiul Rece” încoace, dar aceste „cheltuieli de război nesustenabile maschează slăbiciunea şi fragilitatea”, a apreciat înaltul oficial american.
Sullivan a avertizat că săptămânile care urmează „vor fi dificile”, dar „au fost făcuţi nişte paşi îndrăzneţi în ultimele zile” şi „se vor face mai mulţi” în zilele următoare.
La rândul său, purtătorul de cuvânt pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, John Kirby, a declarat presei că obiectivul SUA este „ca Ucraina să se poată apăra” şi „să-şi recupereze teritoriul” ocupat de Rusia.
09:3713-07-2024Polonia intenționează să doboare rachete rusești deasupra Ucrainei
Ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski a declarat că guvernul de la Varşovia ia în considerare o propunere din partea conducerii de la Kiev de a doborî rachetele ruseşti care se îndreaptă spre teritoriul polonez în timp ce acestea se află încă în spaţiul aerian ucrainean, relatează BBC, potrivit news.ro.
Propunerea a fost inclusă în acordul bilateral de securitate semnat de cele două țări în timpul vizitei preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Varşovia, la începutul acestei săptămâni.
„În acest stadiu, aceasta este o idee. Ceea ce spune acordul nostru este că vom explora această idee”, a declarat Sikorski pentru American Enterprise Institute.
El a declarat că unele rachete ruseşti lansate din zona Sankt Petersburg către ţinte ucrainene din apropierea oraşului Liov, nu departe de graniţa cu Polonia, au traversat Belarusul şi au intrat în spaţiul aerian polonez timp de aproximativ 40 de secunde înainte de a se îndrepta către ţintele lor din Ucraina.
Mai multe detalii aici: Polonia intenționează să doboare rachete rusești deasupra Ucrainei. Dilema Varșoviei
08:4013-07-2024Atac cu drone și incendiu la un depozit de petrol din regiunea Rostov
Un depozit de petrol din regiunea Rostov, în sud-vestul Rusiei, a luat foc în jurul orei 04.00 în urma unui atac cu drone, relatează Ukrainska Pravda.
Potrivit informațiilor preliminare, nu s-au înregistrat victime umane în urma acestui atac cu drone efectuat în districtul Țimliansk.
Aproape 50 de pompieri și 14 autospeciale luptă cu flăcările.
У ніч на суботу у Цимлянському районі Ростовської області близько 4.00 внаслідок атаки БПЛА спалахнула пожежа на нафтобазі. pic.twitter.com/koQOcOxBJ7— Українська правда ✌️ (@ukrpravda_news) July 13, 2024
08:2313-07-2024Volodimir Zelenski este aşteptat în Marea Britanie, la summitul Comunității Politice Europene
Preşedintele ucrainea Volodimir Zelenski este de aşteptat să călătorească în Marea Britanie săptămâna viitoare pentru a se adresa liderilor europeni reuniţi la Palatul Blenheim. De asemenea, va face prima sa vizită în Irlanda sâmbătă dimineaţă pentru o întâlnire cu premierul Simon Harris.
Irlanda, care are o îndelungată politică de neutralitate militară, dar care contribuie cu ajutoare neletale, cum ar fi eliminarea minelor terestre către Ucraina prin intermediul UE, este de aşteptat să ofere mai mult sprijin eforturilor Ucrainei de a readuce în ţară aproximativ 20.000 de copii care au fost mutaţi forţat în Rusia şi Belarus.
Preşedintele ucrainean s-a întâlnit săptămâna aceasta cu premierul britanic Keir Starme la summitul NATO de la Washington, dar aceasta ar fi prima lui ocazie de a întâlni o delegaţie mai mare a guvernului laburist, care va fi nerăbdătoare să reitereze sprijinul continuu al Marii Britanii, relatează The Guardian, potrivit news.ro.
Aranjamentele sale de călătorie sunt rareori confirmate, dar o sursă a spus că este „sigur în proporţie de 90%” că Zelenski va fi acolo.
Conferinţa de joi este cea de-a patra întâlnire a Comunităţii Politice Europene (EPC), un colectiv lansat după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 şi care a fost creat de preşedintele francez Emmanuel Macron.
Este văzută ca o oportunitate „foarte semnificativă” pentru Starmer de a găzdui nu doar până la 50 de lideri europeni, ci de a restabili încrederea în Regatul Unit şi de a arăta lumii că ţara este din nou pe scena internaţională după ani de prejudicii aduse reputaţiei sale de Brexit.
EPC este conceput pentru a facilita consolidarea legăturilor dintre liderii UE şi cei din afara UE într-un cadru informal, cu conferinţe anterioare organizate în Spania, Republica Moldova şi Republica Cehă.
08:1513-07-2024Şase morţi şi 13 răniţi în atacuri ruseşti asupra regiunii ucrainene Doneţk
Cel puţin şase persoane au fost ucise şi altele 13 rănite vineri, în regiunea Doneţk, din estul Ucrainei, de pe linia frontului, în urma unor atacuri ruseşti, au declarat oficialii regionali, relatează Reuters, potrivit news.ro.
O rachetă rusească a căzut lângă o clădire administrativă şi o staţie de autobuz în oraşul Mîrnohrad, la nord-vest de oraşul Doneţk, controlat de ruşi, omorând patru persoane şi rănind zece.
Guvernatorul regiunii Doneţk, Vadîm Filaşkin, a postat imagini de la locul impactului, care arată faţadele clădirilor grav avariate şi un autobuz cu geamurile sparte. De asemenea, se vede o maşină arsă care pare să fi fost aruncată într-o parte de explozie.
Un atac separat asupra unei companii al cărei nume nu este precizat din Kostiantinivka, la nord-vest de Bahmut, oraş cucerit de forţele ruse anul trecut după luni de lupte, a ucis doi civili şi a rănit trei.
Un alt atac, asupra oraşului Lîman, mai la nord, a rănit şapte persoane.
Reuters nu a putut confirma în mod independent aceste relatări.
Regiunea Doneţk, pe care trupele ruse o ocupă parţial, este supusă în mod regulat bombardamentelor şi atacurilor aeriene ruseşti.
Moscova neagă că vizează civili sau infrastructură civilă în invazia sa din Ucraina, deşi mii de oameni au fost ucişi.
08:1013-07-2024Ucraina colectează probe pentru CPI privind victimele civile ale minelor terestre instalate de ruși
Autoritățile ucrainene au documentat moartea a aproape 300 de civili din cauza minelor terestre lăsate de forţele ruse şi strâng probe pentru Curtea Penală Internaţională (CPI), a anunţat vineri Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), transmite Reuters, potrivit Agerpres.
Invazia lansată de Rusia în 24 februarie 2022 s-a soldat cu moartea a zeci de mii de civili, potrivit ONU.
SBU a menţionat într-o declaraţie că peste 1.000 de ucraineni au fost răniţi şi 297 ucişi, majoritatea în regiunile estice Doneţk şi Harkov, din cauza minelor de diverse tipuri.
„Pentru a disimula aceste arme, ocupanţii folosesc diverse obiecte, inclusiv jucării pentru copii sau cutii de bomboane. În plus, grupurile de sabotaj ruse adesea plasează mine pe teren pentru a-şi acoperi retragerea de pe linia frontului şi din zonele de graniţă”, a precizat SBU.
Rusia a respins acuzaţia că a ţintit civili în timpul invaziei sale, care a inclus lovituri aeriene asupra infrastructurii esenţiale din zone populate mult în spatele liniei frontului.
Tot vineri, procurorii din regiunea Harkov au afirmat că lansează o anchetă privind crime de război după ce şase persoane au fost rănite de explozia unei mine.
07:5913-07-2024Maria Zaharova acuză Ucraina că intenționează să-şi arunce în aer două baraje. Kievul denunţă o operaţiune de dezinformare şi intimidare
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a susținut vineri că Ucraina plănuieşte să distrugă barajul de la hidrocentrala din Kiev şi lacul său de acumulare Kaniv pentru a da vina pe Rusia „într-o provocare cinică”, însă Ministerul de Externe de la Kiev a replicat că această declaraţie este o nouă tactică de intimidare din partea Moscovei, menită să sperie populaţia ucraineană, relatează Reuters, potrivit news.ro.
„Scopul real al unor astfel de declaraţii ale Moscovei este de a intimida societatea ucraineană şi de a induce în eroare comunitatea internaţională şi mass-media”, se arată în declaraţia Ministerului ucrainean de Externe.
„Nu poate exista niciun scop sau motiv realist pentru ca Ucraina să-şi distrugă propria infrastructură sau să-şi pună în pericol propriul popor. În ceea ce priveşte «a da vina pe Rusia», regimul rus face o treabă bună în acest sens cu propriile sale crime de război”, comentează MAE ucrainean.
Maria Zaharova, care nu a oferit nicio dovadă în sprijinul declarațiilor sale, a spus că Ucraina „se pregăteşte să distrugă” barajul hidroenergetic din regiunea Kiev de pe fluviul Nipru, aflat în afara capitalei, şi lacul de acumulare Kaniv din aval.
Aceste acuzații au fost demontate şi de Centrul ucrainean pentru combaterea dezinformării, care a arătat că Rusia îşi continuă încercările de destabilizare a situaţiei din Ucraina în cadrul operaţiunii sale de dezinformare, încercând să intimideze ucrainenii cu ameninţarea unor noi atacuri teroriste.
„Prin aceste declaraţii, Kremlinul încearcă să provoace panică în rândul ucrainenilor. În acelaşi timp, în societatea ucraineană sunt lansate narative despre necesitatea «păcii cu orice preţ», adică a capitulării de facto. Inamicul se bazează pe faptul că ucraineni vor cere, sub influenţa fricii, să i se facă unele concesii Federaţiei Ruse”, a transmis Centrul ucrainean pentru combaterea dezinformării (CPD).
„În ciuda faptului că declaraţia lui Zaharova pare o încercare de a oferi Rusiei un alibi înainte de atac, Rusia nu are mijloacele şi capacităţile necesare pentru a distruge barajele de lângă Kiev şi Kaniv. Este imposibil să distrugă aceste instalaţii prin atacuri cu rachete, iar opţiunea sabotajului este exclusă, deoarece barajele se află sub o securitate ridicată”, arată CPD, citat de Ukrainskaia Pravda.
Anul trecut, barajul Kahovka, aflat şi mai în aval pe fluviul Nipru, a fost distrus, inundând zone întinse din sudul Ucrainei şi provocând pagube ecologice pe scară largă. Barajul se afla atunci sub controlul forţelor ruse de ocupaţie, iar Ucraina le-a acuzat că l-au aruncat în aer. Rusia a negat acuzaţia şi a declarat că Ucraina a fost cea responsabilă.
23:3012-07-2024Șeful Pentagonului și ministrul rus al Apărării au discutat despre situația din Ucraina
Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a vorbit la telefon cu ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, a declarat purtătoarea de cuvânt a Pentagonului, Sabrina Singh, relatează BBC Rusia.
Detaliile discuției nu au fost precizate, se știe doar că oficialii „au făcut schimb de opinii cu privire la situația din jurul Ucrainei”, iar Austin a remarcat importanța menținerii canalelor de comunicare.
De asemenea, ministrul rus a subliniat „pericolul unei noi escaladări a situației în legătură cu furnizarea continuă de arme americane către forțele armate ucrainene”.
Aceasta este a doua conversație telefonică dintre cei doi oficiali în ultima perioadă, precedenta având loc pe 25 iunie.
