De exemplu, doar sub 50% dintre românii între 55 și 64 de ani au un loc de muncă în România, în timp ce în UE situația e cu totul altă.
Rata angajării la nivelul statelor membre ale Uniunii
Europene la categoria de vârstă 55-64 de ani varia anul trecut de la peste 70%
în Suedia, Germania și Danemarca la sub 50% în România, Malta, Polonia, Slovenia,
Croația, Grecia și Luxemburg, arată datele publicate de Oficiul European de
Statistică (Eurostat).
În 2019, rata angajării la cetățenii UE cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de
ani era mai ridicată, respectiv 65% în rândul bărbaților și 52% la femei, comparativ
cu rata medie pentru toți adulții bărbați și femei (60% și, respectiv, 48%) din
UE.
În perioada 2013-2019, a crescut rapid rata angajării la categoria de vârstă
55-64 de ani, în special proporția femeilor care lucrează.
Rata angajării cetățenilor UE cu vârstă cuprinsă între 55 și 64 a crescut în
perioada 2013-2019, în toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția
Greciei. În Slovenia și Bulgaria, rata angajării la această categorie de vârstă
s-a dublat în această perioada.
Deși redus, un procent din ce în ce în mare dintre cetățenii UE cu vârstă cuprinsă între 65 și 74 de ani continuă să lucreze. În 2019, mai mult de un sfert (26%) din acest grup de vârstă lucra în Estonia, iar procente de peste 15% erau înregistrate în România, Lituania, Portugalia, Marea Britanie, Irlanda, Suedia și Letonia.
Aproape 1,7 milioane de români adulți nu au lucrat niciodată în viață
O altă statistică interesantă arată că aproape 1,7 milioane
de români adulți care ar putea lucra susțin că nu au muncit niciodată în viață
lor.
Informația apare în date ale Eurostat,
potrivit cărora, din 12,3 milioane de români cu vârste între 18 și 64 de ani,
mai mult de 1,68 de milioane spun că nu au muncit niciodată.
Asta înseamnă 13,6% din totalul celor care se încadrează în acea limita de
vârstă.
De remarcat este că există, printre cei care nu au lucrat niciodată, și 73.500
de români care au studii superioare.
Peste 37.000 de profesioniști IT au plecat din România în ultimii 20 de ani; deficitul este de circa 15.500 de persoane/an
În același timp, peste 37.000 de profesioniști IT au plecat
din România în ultimii 20 de ani, în timp ce deficitul anual al angajaților din
industria de profil este de aproape 15.500, arată un studiu de specialitate.
Conform cercetării „Scaling Up”, cea mai importantă barieră
identificată de 6 din 10 companii din România se referă la complexitatea
abilităților din piață.
De asemenea, circa 50% dintre companiile intervievate susțin
că sunt limitate de așteptările salariale, care tind să fie mai mari decât
abilitățile identificate. Din punct de vedere al satisfacției legat de
pregătirea profesională a oamenilor, companiile sunt mulțumite.
În ceea ce privește planurile de creștere ale companiilor IT din România,
acestea vizează un salt de 17,5% în următorii trei ani.
Potrivit datelor studiului întocmit de Codecool și Brainspotting, 15.467 de
oameni lipsesc din industria IT în fiecare an, însă datele nu includ
absolvenții de facultate. Pe acest fond, s-a ajuns la concluzia că 37.031 de
profesioniști IT au plecat din România în ultimii 20 de ani, dintre care 30%
sunt în SUA și Canada, 60% în Europa (13% numai în Marea Britanie), iar restul
de 10% în țări asiatice și în alte zone.
Majoritatea companiilor din România (80%) completează extrem
de mult și de bine sistemul educațional, iar jumătate din totalul acestora se
concentrează pe campanii de a educa angajații și au parteneriate cu
universitățile. Totodată, 40% dintre acestea se concentrează pe recrutări de
absolvenți.
În viziunea a 9 din 10 lideri care activează în industria IT din România,
curicula educațională trebuie adaptată cu realitatea zilelor noastre. În plus,
60% dintre companii consideră că trebuie crescut numărul de absolvenți, un
procent similar fiind de părere că trebuie menținută scutirea de taxe.
În timp ce 50% dintre companii vor să fie încurajată reconversia profesională,
pentru 40% este importantă încurajarea IT-iștilor de a se întoarce în țară.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 47 de lideri din industria IT, în
perioada aprilie – iunie 2019.