LPR și eDAC – aplicațiile antiterorism folosite de Poliția Română care-ți construiesc harta vieții și transformă fiecare cetățean în suspect. Somația primită de Europol

Aplicațiile, prea invazive în viața privată 

Infrastructura mamut de BIG DATA a creat însă controverse majore la nivel internațional, fiind considerată prea intruzivă în viața privată. Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD) – garantul independenței dreptului la viață privată la nivelul instituțiilor de la Bruxelles – a ordonat EUROPOL să șteargă datele referitoare la persoane care nu au nicio legătură stabilită cu o activitate infracțională. 

Problema fundamentală a acestor sisteme este că, în practică, ele elimină distincția dintre suspect și cetățean obișnuit: colectează, stochează și analizează datele tuturor în mod nediferențiat, tratând persoane fără antecedente sau suspiciuni concrete ca pe potențiali infractori. 

Exact această logică a determinat Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor să oblige Europol să șteargă informațiile colectate despre cetățeni fără legătură cu activități infracționale. 

În spatele discursului oficial despre „siguranță” și „modernizare”, sisteme precum eDAC și LPR marchează o extindere periculoasă a supravegherii asupra cetățenilor, consideră analiștii, care spun că acest tip de tehnologii transformă fiecare persoană într-un potențial suspect, monitorizat în permanență. 

Ce este eDAC și când a fost implementat în România

Noul sistem digital de verificare a documentelor de identitate a fost implementat începând cu 31 martie 2024, odată cu intrarea României în spațiul Schengen aerian și maritim. Concret, eDAC este aplicația prin care polițistul sau jandarmul scanează cartea de identitate sau pașaportul, interoghează instantaneu bazele de date MAI și Schengen și verifică semnalări, mandate, interdicții, vehicule furate etc.

Pe 30 aprilie 2024, la o lună de la implementarea sistemului în România, Ministerul de Interne anunța, într-un comunicat de presă, că aplicația eDAC a fost utilizată cu succes pentru un milion de verificări. Ulterior MAI a raportat frecvent 25.000-35.000 de verificări pe zi prin sistemul eDAC. 

Colectarea de date prin scanarea buletinului a fost făcută „cu ocazia verificărilor inopinate în aeroporturi sau în trafic, cât și în punctele de acces din instituții și la ghișeele destinate publicului”. 

Explicând „pe românește”, acest sistem eDAC nu se rezumă doar la un banal control al actului de identitate, ci desenează cu precizie istoricul deplasărilor unui cetățean. Aparatul nu ține cont dacă ești sau nu vizat de o anchetă penală, dacă te afli sub puterea unei măsuri preventive (control judiciar, arest la domiciliu, ordin de protecție) ori dacă ești monitorizat ca având potențial de implicare în activități teroriste. 

O simplă scanare a buletinului va lăsa o amprentă digitală de neșters: va stabili că cetățeanul X s-a aflat în ziua Z, la ora și minutul respectiv, exact la intrarea în imobilul Y, din localitatea și județul Z. Astfel, doar interogând baza de date, MAI va ști cu exactitate unde te-ai aflat în data de 25 mai 2026, de exemplu, inclusiv dacă ai fost însoțit și de cine. 

Acest aspect a creat și controversa la nivel european cu privire la intruziunea abuzivă în viața privată a unei persoane care nu este un infractor. eDAC permite autorităților să verifice instant identitatea oricui, în orice context, fără un control real sau o justificare transparentă.

Ce este LPR

În paralel, sistemele LPR, care urmează să fie implementate și în România, înregistrează automat fiecare deplasare cu mașina, construind baze de date detaliate despre unde mergem, când și cât de des. Nu este nevoie de suspiciune, mandat sau motiv concret – colectarea datelor devine rutină. Este un sistem similar eDAC, doar că aplicabil mașinilor.

LPR (License Plate Recognition), cunoscut și ca ANPR (Automatic Number Plate Recognition), este un sistem tehnologic care identifică automat numerele de înmatriculare ale vehiculelor folosind camere video și software de recunoaștere a caracterelor.

Cum funcționează sistemul 

Funcționarea lui este relativ simplă, dar foarte eficientă: camerele amplasate pe drumuri, pe autospeciale de poliție sau în puncte fixe filmează traficul, iar un program analizează imaginile, detectează plăcuțele de înmatriculare și citește numărul folosind tehnologie OCR (recunoaștere optică a caracterelor). Numărul este apoi comparat instant cu baze de date existente.

Prin acest proces, sistemul poate identifica în timp real vehicule furate, implicate în infracțiuni, fără asigurare sau inspecție tehnică valabilă sau urmărite de autorități. 

În același timp, LPR stochează informații despre unde și când a fost observat un anumit vehicul, creând un istoric al deplasărilor. Din acest motiv, este folosit nu doar pentru intervenții rapide, ci și pentru investigații ulterioare și analiza traficului.

LPR știe clar când și unde am fost cu mașina 

Deși este un instrument puternic pentru siguranța publică și eficientizarea muncii poliției, LPR ridică aceleași probleme legate de viața privată. 

Sistemul care scanează plăcuțele de înmatriculare nu face diferența între o mașină folosită într-un jaf, de exemplu, și mașina unui cetățean care merge în concediu cu familia. 

LPR a fost astfel conceput încât să permită colectarea sistematică de date despre deplasările unui număr mare de cetățeni, inclusiv a celor care nu sunt suspectați de nicio faptă ilegală.

Cât a plătit Poliția Română pentru sistemul care scanează plăcuțele de înmatriculare

Inspectoratul General al Poliției Române a lansat pe SICAP licitația publică pentru achiziționarea unui sistem fix automat de recunoaștere a numerelor de înmatriculare – LPR (License Plate Recognition), valoarea contractului fiind de 29.713.569 de lei. 

Câștigători au fost desemnați Vodafone România și Artic Stream SRL, potrivit informațiilor publicate pe platforma Sistemul Informatic Centralizat de Achiziții Publice.  

Incertitudini cu privire la timpul stocării datelor

Marea controversă legată de implementarea celor două sisteme a fost provocată în primul rând de lipsa unei proceduri publice, clare și verificabile privind modul în care sunt colectate, stocate și șterse datele cetățenilor care nu sunt suspectați de nicio infracțiune. 

În practică, aceste sisteme generează și rețin informații despre toți cei verificați, fără ca persoanele vizate să știe cât timp sunt păstrate datele, cine are acces la ele sau în ce scopuri pot fi ulterior utilizate. 

Europol, somat să șteargă datele cetățenilor care nu au fost implicați în infracțiuni

În primăvara anului 2019, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD) s-a autosesizat și a pornit o anchetă care viza exact modalitatea în care Europol începuse să strângă și să analizeze cantități uriașe de informații despre cetățeni. 

Concluziile anchetei au fost că Europol a început să încalce regulile de bază ale bunului-simț digital: a adunat mai multe informații decât avea, de fapt, nevoie, nu a mai sortat datele cu atenție, punându-i la grămadă pe nevinovați cu infractorii, a păstrat informațiile mult mai mult timp decât era legal și, nu în ultimul rând, a creat riscuri majore ca aceste date să fie furate de hackeri sau pierdute.

„La 17 septembrie 2020, AEPD și-a încheiat investigația și a emis o mustrare către Europol, întrucât persistă probleme structurale, în special în ceea ce privește respectarea principiilor reducerii la minimum a datelor (respectarea anexei II B la Regulamentul privind Europol) și păstrării datelor. AEPD a îndemnat Europol să pună în aplicare toate măsurile necesare și adecvate pentru a atenua riscurile pentru persoane ca urmare a unor astfel de activități de prelucrare a datelor cu caracter personal. Europol a fost, de asemenea, invitat să informeze AEPD cu privire la planul său de acțiune pentru a aborda această mustrare”, se arată într-un comunicat de presă publicat pe site-ul ofical al AEPD. 

Cât timp are voie Europol să păstreze datele cetățenilor cinstiți

Doi ani mai târziu, Europol nu rezolvase problema datelor personale colectate de la cetățenii obișnuiți care nu au fost implicați în infracțiuni. AEPD a emis, în data de 3 ianuarie 2022, un ordin către Europol să șteargă datele privind persoanele care nu au nicio legătură stabilită cu o activitate infracțională. 

Astfel, decizia a încheiat ancheta AEPD lansată în 2019, iar concluzia a fost clară: Europol nu mai este autorizată să păstreze date despre persoane neimplicate în infracțiuni mai multe de șase luni. În plus, i s-a cerut ștergerea informațiilor cu caracter personal care vizează cetățenii fără antecedente penale.

„(…) Deși a pus în aplicare unele măsuri de atunci, Europol nu a dat curs solicitărilor AEPD de a defini o perioadă adecvată de păstrare a datelor pentru filtrarea și extragerea datelor cu caracter personal care pot fi analizate în temeiul Regulamentului Europol. Aceasta înseamnă că Europol a păstrat aceste date mai mult decât era necesar, contrar principiilor reducerii la minimum a datelor și limitării stocării, consacrate în Regulamentul Europol.  

Având în vedere cele de mai sus, AEPD a decis să își utilizeze competențele corective și să impună o perioadă de păstrare de 6 luni (pentru a filtra și a extrage datele cu caracter personal). Seturile de date mai vechi de 6 luni care nu au fost supuse acestei categorii de persoane vizate trebuie șterse.

Aceasta înseamnă că Europol nu va mai fi autorizat să păstreze date despre persoane care nu au fost legate de o infracțiune sau de o activitate infracțională pentru perioade lungi, fără un termen stabilit. AEPD i-a acordat Europol o perioadă de 12 luni pentru a se conforma deciziei pentru seturile de date deja primite înainte ca această decizie să fie notificată către Europol”, se arată într-o comunicare a AEPD.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro