Ei, aici e aici! Am spus „cerintelor europene”. Da, mare parte din acest „lung drum al presedintelui” o datoram presiunilor din afara tarii. Ion Iliescu a inteles ca nu poate conduce Romania pe un drum nou, european cu imaginea unui lider vechi, nostalgic dupa „valorile” comuniste, crescut si educat la Moscova. Si, incet-incet, a devenit mai democrat decat multi democrati autentici. Trebuie sa-i recunoastem meritele, mai ales ca nu-i de ici-de colo ca un politician sa-si adapteze mentalitatile la o varsta atat de inaintata.

Nu pot insa sa nu observ ca „lungul drum al presedintelui” inseamna, de fapt, lungul drum al Romaniei. De a fi acceptata ca partener viabil de discutie la masa europeana. De a nu mai fi privita ca ultima tara a continentului. Cele doua „drumuri” au fost strans legate unul de celalalt. Daca presedintele Iliescu si-ar fi parcurs mai repede acest drum, acelasi lucru s-ar fi intamplat si cu Romania. Totusi, vorba romanului, mai bine mai tarziu decat niciodata!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.