Nu că ar mai fi nevoie, la ce temperaturi mari sunt prin ţară, dar bătrânii spun că... de Mucenici se alungă gerul
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Credinţa populară a legat de fiecare sărbătoare un alai de obiceiuri şi superstiţii, iar Mucenicii nu fac excepţie. Miercuri, pe 9, când îi prăznuim, se spune că e bine să facem anumite lucruri, iar pe altele să le evităm.
Cei 40 de Mucenici au fost soldaţi creştini care au trăit pe vremea împăratului Licinius, un păgân care îi prigonea pe cei ce-şi mărturiseau credinţa întru Iisus Hristos. Aceştia au fost siliţi să renunţe la credinţa lor şi, fiindcă au refuzat, au fost întemniţaţi şi bătuţi cu pietre. Apoi, au fost condamnaţi la moarte prin îngheţare, în lacul Sevastiei. În acele clipe, mucenicii au început să se roage Mântuitorului pentru a le uşura sarcina şi a le da putere să reziste frigului. Se spune că în urma rugăciunilor, s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheaţa s-a topit şi 40 de cununi strălucitoare s-au pogorât asupra mucenicilor.
A doua zi însă, s-a dat poruncă să li se zdrobească picioarele cu ciocanele şi astfel toţi au murit. Cei 40 de Sfinţi Mucenici sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domitian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton şi Aglaie. În credinţa populară, în această zi se deschid mormintele şi porţile Raiului.
Iar în cinstea celor 40 de Mucenici, femeile fac colaci. În Moldova, aceştia sunt copţi din aluat de cozonac, unşi cu miere şi presăraţi cu nucă şi au forma cifrei 8, ce reprezintă silueta umană stilizată sau echilibrul cosmic. În Muntenia, mucenicii, tot în forma cifrei 8, sunt mai mici, se fac din făină şi apă, se fierb în apă cu zahăr şi se mănâncă reci, cu nucă şi scorţişoară. Mucenicii cu zeamă din Muntenia se spune că ar simboliza lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii. Mulţi credincioşi duc mucenicii la biserică, pentru a fi sfinţiţi, înainte de a-i pune pe masa familiei.
Pe 9 martie, beţia e... tradiţie
Tot tradiţia populară cere ca azi bărbaţii să bea 40 sau 44 de pahare de vin sau de rachiu, pentru a avea putere de muncă tot anul. De unde vine diferenţa de 4 pahare? După tradiţia creştină, sfinţii martiri au fost 40, dar după cea geto-dacică, au fost 44 (atâtea fiind şi zilele dintre 9 martie şi 23 aprilie). Cine nu poate sau nu vrea să bea atâtea pahare e suficient să guste sau să fie stropit cu vin. Dincolo de coacerea mucenicilor şi de beţia rituală, în zonele rurale mai există o sumedenie de obiceiuri şi superstiţii legate de 9 martie:
• în această zi, aflată “la hotarul” dintre Babe şi Moşi (zilele Babelor sunt între 1 şi 9 martie, iar cele ale Moşilor, între 9 şi 16 martie), se fac ritualuri de alungare a gerului. Mai exact, se loveşte pământul cu o bâtă, ca să iasă căldura din el şi să intre gerul;
• plugurile sunt scoase din şoproane, reparate, curăţate şi trecute prin foc de fierarul satului, ca să fie purificate, apoi, în dimineaţa de 9 martie, sunt sfinţite de un sobor de preoţi, după care plugarii trag prima brazdă, marcând începutul anului agrar;
• se spune că dacă plouă în această zi, va ploua şi de Paşte, iar dacă e frig, tot frig va fi până de Sfântul Gheorghe (23 aprilie). Dacă tună, în schimb, e semn bun: va urma o vară favorabilă culturilor, iar recoltele vor fi mult mai bogate decât speră gospodarii;
• nu se face treabă în casă, nici în curte. În caz contrar, se spune că sfinţii Mucenici te vor pedepsi cu 40 de zile de boală;
• gospodinele nu iau ouăle din cuibare; se spune că acestea trebuie lăsate acolo, pentru a fi spor la ouă şi la pui tot anul;
Oltenii îşi afumă gospodăria
• o altă superstiţie spune că în prima zi a Moşilor nu trebuie aruncat gunoiul din casă, pentru a nu se înmulţi lupii;
• în Oltenia, în dimineaţa zilei de 9 martie se afumă casa şi pe cei care locuiesc în ea, pentru a fi feriţi tot anul de animale şi lighioane sălbatice. În acelaşi scop, în anumite zone din ţară se aprind focuri prin curţi şi grădini, în faţa caselor şi pe câmp. Cu cenuşa rămasă se înconjoară casa şi anexele, ca să fie protejate de magia neagră;
• oamenii şi vitele din bătătură se stropesc cu apă sfinţită;
• se retează stupii şi e scoate mierea, iar cine are vie taie azi primele corzi de viţă;
• la masă se aşază scaune şi tacâmuri în plus, pentru cei morţi, fiindcă se spune că sufletele lor se întorc pe Pământ în această zi. În trecut, în Moldova, ziua de 9 martie era o sărbătoare a morţilor şi se împărţeau, în funcţie de zonă, fie mucenici, fasole sleită, nuci şi poame, fie colaci însoţiţi de lumânări aprinse şi pahare cu vin.
CUM SE PREPARĂ
Moldoveneşti
Ingrediente: pentru aluat - 1 kg făină, 3 ouă, 125 g zahăr, 450 ml lapte, două pliculeţe de drojdie uscată sau 50 g drojdie proaspătă, 50 ml ulei, o linguriţă de sare, coaja de la o lămâie, o fiolă de esenţă de vanilie; pentru sirop - 300 ml apă, 150 zahăr, o fiolă de esenţă de lămâie, coaja de la o portocală; pentru uns - un ou bătut şi 3-4 linguri de lapte; pentru servit - 200 g miere şi 300 g nucă măcinată.
Preparare: se amestecă drojdia cu două linguri de zahăr şi se adaugă puţin lapte, apoi puţină făină, amestecând continuu, până capătă aspectul unei smântâni groase. Se acoperă cu folie alimentară şi se lasă să crească 15 minute. Se amestecă ouăle cu zahărul rămas. Se pune făina cernută într-un bol mai mare, se adaugă drojdia crescută, ouăle bătute cu zahărul, sarea, vanilia, coaja de lămâie şi se începe frământarea adăugând laptele călduţ, puţin câte puţin. La sfârşit se pune uleiul, se acoperă cu folie alimentară şi se lasă la dospit circa o oră, într-un loc cald. Se iau apoi din aluat bucăţi cam cât o minge de tenis, se rulează în suluri şi li se dă forma de 8. Mucenicii se pun în tava tapetată cu hârtie de copt, se acoperă din nou cu folie alimentară şi se mai lasă la crescut încă 20-30 minute, într-un loc cald. Se ung cu oul bătut cu lapte şi se bagă în cuptorul încălzit, la foc moderat (180 de grade). Cât se coc, se face siropul: se fierb apa, zahărul, coaja de portocală şi esenţa de lămâie, apoi se lasă la răcit. Mucenicii se ung cu sirop cât sunt călduţi, apoi se dau cu miere şi se presară pe ei nucă măcinată.
Munteneşti
Ingrediente: pentru aluat - 300 g făină, 150-160 ml apă foarte caldă (dar nu peste 50 de grade), un vârf de cuţit de sare; pentru zeamă - 2,5 l apă, coaja de la două portocale, coaja de la o lămâie, 10-12 linguri de zahăr, nucă măcinată, scorţişoară, esenţă de rom, un vârf de cuţit de sare.
Preparare: se cerne făina într-un vas, se adaugă sarea, iar în mijloc se toarnă apa. Se frământă până ce aluatul devine elastic şi se răceşte complet. Dacă mai este nevoie de făină, se mai adaugă o lingură. Se mută aluatul pe planul de lucru uşor înfăinat, se împarte în biluţe, iar din fiecare biluţă se formează şnururi lungi şi subţiri (puţin mai subţiri decât un şiret), care se împletesc în formă de 8. Se lasă la uscat până a doua zi. Se pun pe foc, într-o oală încăpătoare, apa, zahărul, coaja rasă de lămâie şi de portocală, sarea, iar când începe să fiarbă, se adaugă mucenicii. Se fierb la foc mic, iar după ce se ridică la suprafaţă, se mai lasă cam 3-4 minute. După ce se stinge focul, se adaugă esenţa de rom, scorţişoara şi 4-5 linguri de nucă măcinată. Când se pun în farfurie, se mai adaugă nucă.
