Singurul lăcaș de cult din România cu două altare în același naos. Mănăstirea săpată în stâncă apare în celebrul ghid turistic Michelin

Mănăstire construită direct în stâncă

Valoarea totală a proiectului, accesat de Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, se ridică la 4,6 milioane de lei, finanțarea fiind asigurată prin fonduri guvernamentale nerambursabile, prin intermediul Institutului Național al Patrimoniului. 

Faimoasa mănăstire construită direct în stâncă se află în satul Jgheaburi din comuna argeșeană Corbi, la 50 de kilometri de Piteşti şi 170 de kilometri de Bucureşti, fiind cunoscută de mulți ca „biserica din piatră” și fiind vizitată anual de peste 30.000 de turiști din țară și de peste hotare. 

Mănăstirea Corbii de Piatră este menționată ca un obiectiv turistic important în numeroase recomandări turistice, inclusiv în ghidul Michelin. Printre străinii impresionați de lăcașul de cult se numără și prezentatorul britanic Charlie Ottley, care l-a menționat în documentarele sale despre România.

Mănăstirii Corbii de Piatră îi este atribuită de către specialiști o vechime de peste 1.000 de ani. Conține şi cea mai veche pictură bisericească din România, realizată în secolul al XIV-lea, înaintea ansamblului de la Biserica Domnească din Curtea de Argeş. 

Lucrări de reabilitare executate până acum

Reabilitarea se impunea în primul rând pentru că un procent ridicat din pictura de interior (mai bine de 80%) fusese afectată din cauza umidității excesive. 

Întreaga operă de restaurare trebuie finalizată, conform proiectului, în 2027. 

„A fost curățată suprafața de stâncă, au fost curățate și injectate toate fisurile descoperite în stâncă și, de asemenea, s-au realizat tratamente de biocidare și impermeabilizare a masivului din stâncă. De asemenea, a fost refăcută în totalitate zidăria din piatră masivă de pe versantul de nord, cu piatră cât mai apropiată de cea originală, realizându-se inclusiv ancorarea acesteia de stâncă. Au fost realizate și obloane metalice care să permită ventilarea mănăstirii, însă care să obtureze lumina soarelui, pentru conservarea picturii murale. 

Mai pot spune că au fost realizate operațiuni complexe de biocidare a suprafețelor de pictură, de preconsolidare a stratului de culoare, cât și asigurarea marginilor stratului-suport. În prezent, stadiul actual de reabilitare a depășit procentul de 40%. Este un proiect esențial, pictura datând din secolul al XIV-lea. Grație restaurării complexe, pictura murală va fi pusă și mai mult în valoare”, a declarat, pentru Libertatea, părintele ieromonah Florentin Sturzeanu, starețul Mănăstirii Corbii de Piatră.

Tot în cadrul lucrărilor de reabilitare a Mănăstirii Corbii de Piatră au fost construite scări pentru facilitarea accesului, de la accesul în incintă până sus la intrare. 

Teoria celor două altare

Reabilitarea propriu-zisă a fost întârziată mai mult timp și din cauza faptului că terenul pe care este mănăstirea nu avea un statut clar. Concret, în acte, terenul figura ca fiind al Primăriei Corbi, dar fără ca el să fie intabulat. În cele din urmă, cu eforturi mari ale Primăriei Corbi, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului – în fapt, proprietara mănăstirii – a intrat de facto în posesia terenului în urmă cu cinci ani.

Mănăstirea Corbii de Piatră a fost săpată într-un perete masiv de stâncă, înalt de 30 de metri şi având o lungime de aproape 15 metri. Mănăstirea este singurul lăcaş de cult din țara noastră cu două altare funcţionale în acelaşi naos, un detaliu care atrage foarte mulți turiști. 

De-a lungul anilor, mai mulți cercetători au avansat supoziţia că cele două altare ar fi fost făcute pentru a servi atât cultului ortodox, cât şi celui catolic. Aspectul lor bizantin a infirmat această informație vehiculată, concluziile altor istorici fiind, și în baza a zeci de detalii și informații verificate, că lăcașul de cult din comuna Corbi a fost construit în stâncă în primul mileniu al erei creștine, undeva înainte de anul 1000. 

Mai mulți specialiști au plasat săparea acestui lăcaș de cult ieșit din tipar chiar în perioada numeroaselor persecuții împotriva creștinilor, argumentând că intrarea de dimensiuni reduse din biserică, sub un metru, ar fi fost ușor de ascuns. Însă aceste argumente nu au fost dovedite factual până acum. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro