Cazul Caracal, după 7 ani. Nicolae Alexe, dat exemplu de IGPR despre cum se face „curățenie în grădină”, a rămas în Poliţie până la pensie 

Numele comisarului-şef Nicolae Alexe a fost menţionat recent, în documentarul Recorder despre fenomenul împuternicirilor în funcţiile de conducere din Poliţia Română. În ziua în care Alexandra Măceşanu suna la 112 din casa lui Dincă, implorând ajutorul, Alexe era împuternicit ca adjunct al IPJ Olt şi, pentru că inspectorul-şef se afla în concediu de odihnă, el rămăsese la comanda inspectoratului.  

După 7 ore, a apelat la ajutorul interlopilor şi abia apoi şi-a amintit de procedurile poliţiei  

Miercuri, 24 iulie 2019. În jurul orei 10:00, Alexandra Măceşanu a plecat din Dobrosloveni spre Caracal, unde urma să se întâlnească cu un prieten. Pentru că nu exista niciun mijloc de transport în comun spre oraş, fata de 15 ani a fost nevoită să facă autostopul. Şi a urcat în maşina lui Gheorghe Dincă, acela care a răpit-o, a bătut-o şi a violat-o. 

A doua zi, fata a găsit un telefon în casa unde era sechestrată şi a sunat la 112. Era ora 11:05. Până la 11:46, Alexandra a vorbit de mai multe ori cu cei de la Serviciul de Urgenţă, dar şi cu poliţiştii care o sunau de pe telefoanele lor. Le-a spus că cel care a răpit-o are o mașină „gri, cu boturile turtite”, că a oprit lângă Liceul „Mihai Viteazul” din Caracal şi că apoi a dus-o în cartierul Bold. 

Ea a descris agresorul („are burtă, este gras, are 50 de ani şi ochii albaştri”), dar şi curtea casei în care era sechestrată („un brad, un nuc, o platformă cu fier vechi, câini-lupi dezlegaţi şi un gard din tablă vopsit cu roşu”). Cartela SIM-ul din acel telefon n-avea credit, deci nici acces la internet, aşa că fata n-a putut să le dea „share location” poliţiştilor. Iar ei au identificat adresa lui Dincă abia spre miezul nopţii, la 12 ore după apelul la 112. 

Potrivit Manualului de bune practici privind modul de acţiune al poliţiei în cazurile copiilor dispăruţi, operaţiunile de căutare sunt organizate şi coordonate de poliţie, prin Centrul de Monitorizare, care e „creierul” operaţiunii: marchează zona de căutare pe hartă şi indică în ce locuri ar trebui căutat, evaluează de câţi oameni e nevoie şi cere ajutor de la jandarmi, Poliţia de Frontieră, ISU sau Inspectoratul General pentru Aviaţie.  

Conform procedurilor, inspectorul-şef al IPJ sau înlocuitorul la comandă al acestuia e cel care dă dispoziţia de constituire a Centrului de Monitorizare, pe care apoi îl şi conduce. În cazul de la Caracal, cel care trebuia să facă asta era comisarul-şef Nicolae Alexe, adjunctul IPJ Olt aflat la comanda inspectoratului în acea zi. În jurul orei 11:30, el a fost informat telefonic despre apelul Alexandrei la 112. 

Numai că, în loc să se mobilizeze pentru a salva o viaţă, Alexe a preferat să rămână într-un loc mai vesel: la bilanţul Poliţiei Scorniceşti. Ajuns în Caracal la ora 18:15, primul lui gând a fost să ceară ajutorul unui interlop din oraș, Remus Rădoi, zis „Codiţă”.

Iar „dispoziția în vederea constituirii centrului de monitorizare a fost emisă după orele 20:00, la mai mult de 8 ore de la momentul informării comisarului-şef Alexe Nicolae”, se arată într-un raport întocmit de Corpul de Control al MAI. Şefa de cabinet, căreia i se ceruse, telefonic, să întocmească dispoziția, i-a trimis-o apoi lui Alexe, ca să o verifice, şi abia în jurul orei 21:50, dispoziţia a fost transmisă mai departe persoanelor implicate.

Ulterior, potrivit Raportului MAI, Nicolae Alexe „nu a manifestat loialitate/sinceritate în discuțiile purtate cu comisia de verificare” și „a modificat, cu intenție, față de superiorul ierarhic, data și ora în care a fost sesizat”.

A obţinut suspendarea destituirii, pe urmă a procesului şi, între timp, s-a pensionat din Poliţie

„Domnul Alexe, așa cum bine știți, a fost destituit din Poliția Română de către o comisie care a analizat faptele domniei-sale. Deci, am luat și măsuri să ne facem singuri curățenie în grădină, să-i dăm afară pe cei care greșesc și care pun în pericol siguranța oamenilor și mor oameni din cauza lor”, declara, luna trecută, chestorul de poliție Georgian Drăgan, director la Cabinetul Inspectorului General al Poliţiei Române, într-o conferinţă de presă organizată după dezvăluirile celor de la Recorder despre împuternicirile în funcţii de conducere.  

„Curățenia în grădină” despre care vorbeşte chestorul Drăgan e însă una doar de faţadă. Nicolae Alexe a fost, într-adevăr, destituit din Poliție în 12 martie 2020, pentru „neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici ori de la autorităţile anume abilitate de lege”. 

Dar Alexe a cerut în instanţă anularea demiterii sale, iar în mai 2020, Tribunalul Olt a suspendat dispoziţia de destituire a sa, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Iar în iulie 2020, când Curtea de Apel Craiova a confirmat verdictul, poliţistul s-a întors la serviciu. 

Mai departe, procesul lui Alexe cu IGPR s-a mutat la Tribunalul Mehedinţi, unde în iunie 2024, polițistului i s-a admis sesizarea unei excepţii de neconstituţionalitate, iar procesul a fost suspendat. Și așa a rămas până în ziua de azi, căci sesizarea e şi acum la CCR, „în faza de raport”.

Între timp, polițistului Alexe i-a fost aprobată cererea de pensionare, iar potrivit declaraţiei de avere depusă de soţia lui anul trecut, el e acum „colonel în rezervă”. 

În 2024, conform datelor completate de soţie, Alexe a încasat de la Casa de Pensii a MAI un venit net de 102.648 de lei, ceea ce înseamnă 8.554 de lei/lunar.

Singurii acuzaţi pentru eşecul din cazul Caracal: patru poliţişti care au ieşit şi ei la pensie 

În iulie 2019, după ce presa a relatat despre intervenţia dezastruoasă a autorităţilor implicate în căutarea Alexandrei Măceşanu, dar şi a Luizei Melencu, prima fată răpită de Dincă, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a deschis un dosar penal. Au fost cercetaţi atunci și chemaţi la audieri şefi ai poliţiei din Olt care, conform metodologiei, aveau atribuţii şi competenţe pe linia dispariţiilor de minori.

Dar în martie 2022, SIIJ a fost desfiinţată, iar dosarul a ajuns la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, unde s-a decis „clasarea cauzei cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și favorizare a făptuitorului de către angajații MAI care au avut tangenţă cu operaţiunile de căutare a numitei Alexandra Măceşanu, probele administrate în cauză neconfirmând că acţiunile acestora se circumscriu elementelor constitutive ale infracţiunilor sesizate, în sensul cerut de textul legal”. 

În cazul lui Nicolae Alexe, care furnizase date din anchetă unor interlopi, s-a dat tot clasare, „întrucât informaţiile oferite (o fotografie cu un autoturism de culoare argintie despre care existau indicii că ar aparţine autorului infracţiunii, precum şi două numere de telefon) nu au fost în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, ci în scopul sprijinirii anchetei penale, în sensul folosirii tuturor posibilităţilor permise de lege pentru identificarea autorului infracţiunii şi autoturismului folosit de acesta”.

Singurii trimişi în judecată, pentru eşecul din cazul Caracal, au fost cei patru poliţişti, acuzaţi de abuz în serviciu, care sunt judecaţi şi azi, cu uşile închise, la Balş:

● Agenţii-şefi principali de poliţie Eugen Ţenea şi Marian Vasile care, în seara de 24 iunie 2019, când tatăl Alexandrei a mers la postul din Dobrosloveni şi a reclamat dispariţia fiicei sale, nu au înregistrat sesizarea şi n-au făcut nimic pentru găsirea fetei dispărute, potrivit procurorilor.

● Comisar-şef Violeta Mirea, şefa Secţiei 2 Poliţie Rurală Osica de Sus, care, deşi fusese informată despre dispariţie, nu a raportat evenimentul superiorilor şi nici n-a verificat dacă subalternii ei, Ţenea şi Vasile, şi-au făcut treaba, ceea ce „a tergiversat identificarea infractorului (Gheorghe Dincă – n.r.) şi a locaţiei unde o sechestrase pe victimă, cu consecinţe letale pentru aceasta din urmă”, acuză procurorii.

● Comisar-şef Nicolae Mirea, fostul soţ al Violetei Mirea, comandant al Poliţiei Caracal, care se afla „la conducerea operaţiunilor de căutare a minorei şi de identificare a persoanei care a lipsit-o de libertate şi a agresat-o”, dar „nu a evaluat în mod corespunzător situaţia, nici înainte de apelurile minorei către 112 şi nici după, nu a centralizat şi diseminat în mod corespunzător către subalterni informaţiile de importanţă vitală în găsirea acesteia, nu a coordonat, îndrumat, sprijinit şi controlat în mod corespunzător echipele de căutare şi nu a procedat de urgenţă la întocmirea unui dosar penal, deşi faptele sesizate direct de către minora Măceşanu Alexandra erau de o gravitate deosebită”.

Toţi cei patru inculpaţi din dosarul de la Judecătoria Balş s-au pensionat din Poliţie, la scurt timp după cazul Caracal.

Comisarul care a coordonat căutarea în teren este azi şeful unui Birou Judeţean de Poliţie

Pe 25 iulie 2019, după ce a cerut ajutorul la 112, Alexandra a fost sunată de patru poliţişti care, rând pe rând, i-au cerut să repete cum a ajuns acolo, cum arată răpitorul şi ce vede în jur. Ultimul care a vorbit cu fata e comisarul Constantin Pistol, care pe atunci era şeful Biroului Investigații Criminale din Poliţia Caracal. El a fost cel care a coordonat pe teren operațiunile de căutare.

Ulterior, audiat ca martor în dosarul în care Dincă era acuzat de crimă, Pistol a declarat că „fata mi-a spus că a fost luată la ocazie din Dobrosloveni, iar când a ajuns în oraş, în zona Liceului «Mihai Viteazul», şoferul a intrat peste ea în spate, a împachetat-o, legând-o la mâini şi la ochi, apoi a dus-o într-o casă unde şi-a bătut joc de ea”. 

Era ora 11:50 când Pistol a vorbit la telefon cu Alexandra. O oră mai târziu, el a trimis doi agenţi de poliţie, pe Sorin Bîcă şi Florentin Neagoe, ca să verifice camerele video din zona liceului indicat de fată. Cei doi s-au întors cu mâna goală, după ce directoarea şcolii le-a zis că n-are camere de supraveghere video ce bat spre stradă. Și abia seara, la ora 21:30, au fost identificate, în apropiere de acel liceu, două camere video; pe una din ele apăreau Dincă şi Renault-ul lui, cu geamuri fumurii.

Sorin Bîcă şi Florentin Neagoe sunt în continuare poliţişti la IPJ Olt. 

Cms. Constantin Pistol a fost cercetat disciplinar pentru că „a coordonat deficitar acțiunea de căutare a victimei”, iar în februarie 2020, a fost sancţionat de IGPR cu „amânarea promovării în grade profesionale sau în funcţii superioare pe o perioadă de 3 ani”. Poliţistul a contestat în instanţă decizia IGPR, iar Curtea de Apel Craiova i-a redus durata sancţiunii disciplinare de la 3 ani la 18 luni. 

În mai 2023, Pistol a fost împuternicit ca şef secţie la IPJ Olt, iar după numai câteva luni, a primit postul de şef birou la Secţia Regională de Poliţie Transporturi Craiova, funcţie pe care o ocupă şi în prezent, când a avansat la gradul de comisar-şef.

Procurorul care n-a vrut să intre noaptea peste Dincă a rămas un an fără 25% din salariu 

În ziua în care Alexandra a sunat la 112 din casa lui Dincă, procuror de serviciu la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal era Cristian Ovidiu Popescu. 

Adresa lui Dincă a fost identificată la miezul nopţii, după ce Direcţia de Operaţiuni Speciale i-a găsit un număr de telefon cu abonament în listingul cartelei de pe care sunase fata răpită. Dar abia „la ora 2:00 procurorul (Cristian Popescu – n.r.) şi prim-procurorul (Cătălin Zăvoianu, şeful Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal – n.r.) au apreciat că este oportună obţinerea unor mandate de percheziție”, se arată într-un raport al Parchetului General.

Iar la ora 2:15, potrivit Parchetului General, sau la 2:39, potrivit rechizitoriului DIICOT, sau chiar la ora 3:04, potrivit SIIJ, un judecător a emis mandatul de percheziţie pentru casa lui Dincă. Însă procurorul Popescu şi şeful lui, Zăvoianu, au decis ca percheziţia să se facă după ora 6:00, „întrucât lucrătorii de poliţie nu au identificat indicii de săvârşire a unei infracţiuni flagrante în derulare”, precizează Parchetul General. 

În raportul Corpului de Control al MAI se arată însă că procurorii au explicat că „nu s-ar fi putut ridica probe, fără un mandat de percheziție, întrucât acestea sunt anulabile în instanţă, situație menționată într-o circulară emisă de către P.Î.C.C.J., prin care se specifică faptul că mijloacele de probă ridicate în afara intervalului orar sunt nule”.

Dimineaţa, când, în sfârşit, au intrat în curtea lui Dincă, cei care o căutau pe Alexandra n-au mai găsit decât un butoi de tablă pus pe pirostrii, iar sub el, cenuşă şi fragmente de oase umane.

În septembrie 2019, procurorul Popescu a fost pus sub acuzare de SIIJ, pentru abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului şi neglijenţă în serviciu, pentru că „ar fi respins propunerea organelor de poliție de a pătrunde în domiciliul lui Dincă Gheorghe, dispunând efectuarea percheziției domiciliare începând cu ora 6:00 a zilei de 26.07.2019, deși obținuse mandat de percheziţie la ora 3:04”.

Dar în august 2023, după ce dosarul a ajuns la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a dat clasarea și în cazul lui Popescu, pentru că „fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”.

Procurorul a fost însă sancţionat disciplinar, cu diminuarea salariului cu 25% pe o perioadă de un an, după ce Inspecţia Judiciară a constatat că el şi-a exercitat funcția cu gravă neglijență. ÎCCJ a menţinut decizia. În prezent, Cristian Ovidiu Popescu este procuror-șef al Secției judiciare la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt.

Şeful lui de atunci, prim-procurorul Cătălin Zăvoianu, a avut doar calitatea de martor în dosarul de la SIIJ. Din vara lui 2024, acesta s-a transferat la DIICOT.

Rudele Luizei Melencu au întors la Parchet o parte din dosar, dar în 10 luni, faptele se prescriu

Un alt magistrat implicat în cazul Caracal e Liviu Vasilescu, procurorul DIICOT care se ocupa de dosarul dispariţiei Luizei Melencu, prima fată pe care Dincă e acuzat că a ucis-o. În ziua în care Alexandra a sunat la 112, Liviu Vasilescu i-a contactat imediat pe procurorii din Caracal şi s-a implicat în anchetă, intuind că există o legătură între cele două cazuri.

Luiza Melencu avea 18 ani şi a dispărut într-o duminică, pe 14 aprilie 2019. Venise din Dioşti în Caracal, ca să ridice nişte bani trimişi de mama ei din străinătate. N-a reuşit şi a mers la o maşină de ocazie, ca să se întoarcă acasă. Atunci când şi-a sunat părinţii pentru ultima oară, le-a spus că e în Caracal, la intersecţia dintre str. Craiovei cu Piaţa Victoriei, zonă pe care localnicii o numeau „a Văduvei”. De aici, Luiza avea să se urce în maşina lui Dincă. Bărbatul de 66 de ani locuia în apropiere, pe str. Craiovei, la numărul 169.

Bunicul fetei a sesizat dispariţia a doua zi, la Postul de Poliţie din Dioşti. Mai departe, de căutarea fetei s-au ocupat, teoretic, cei de la Secţia 4 Poliţie Rurală Coşoveni. Iar pe 5 iunie 2019, pentru că existau suspiciuni că Luiza ar fi fost traficată, cazul a fost preluat de DIICOT. Abia o săptămână mai târziu au fost verificate imaginile de pe camerele de supraveghere din zona „a Văduvei” şi astfel s-a descoperit că, în momentul în care a dispărut Luiza, prin zonă trecea şi un Renault. Era maşina lui Dincă. 

Filmarea era neclară şi, ca să identifice maşina, procurorul Vasilescu a trimis înregistrarea la FBI, pentru îmbunătăţirea calităţii imaginii. Nimeni nu s-a gândit că ar fi mai simplu şi mai logic să verifice şi camerele video de pe traseul maşinii, adică de pe str. Craiovei. Dacă ar fi făcut-o, ar fi descoperit rapid Renault-ul căutat, cel cu folie în geamuri şi cu spițe cromate, căci Dincă trecea zilnic cu maşina prin faţa unei camere video din curtea vecinilor săi.

Procurorul Liviu Vasilescu a fost şi el anchetat la SIIJ, însă n-a fost pus sub acuzare. Azi, el lucrează în continuare la DIICOT Craiova. 

Poliţiştii implicaţi în căutarea Luizei Melencu au fost cercetaţi în dosarul deschis de SIIJ, pentru abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului. Dar la final, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a dispus clasarea, căci „organele de poliţie au făcut toate demersurile necesare pentru găsirea victimei majore Melencu Luiza Mihaela şi identificarea agresorului acesteia”.

Împotriva acestei soluţii, mama şi bunicul Luizei au făcut plângere în instanţă, iar în luna mai a anului trecut, Judecătoria Craiova a desfiinţat soluţia de clasare, însă doar cu privire la poliţiştii din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Coşoveni, pentru că ea „nu este motivată în mod corespunzător”, iar „judecătorul de cameră preliminară nu poate să analizeze, ci doar să bănuiască (ceea ce lasă însă loc arbitrariului) care a fost raţiunea pentru care procurorul a dispus soluția de netrimitere în judecată”, precizează instanţa. 

Dosarul a fost trimis înapoi, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, pentru completarea urmăririi penale. A trecut un an de atunci, iar ancheta n-a fost încă finalizată. Dacă poliţiştii din Coşoveni ar fi acuzaţi tot de abuz în serviciu, precum cei din Dobrosloveni, care sunt judecaţi acum la Balş, fapta se va prescrie în aprilie, anul viitor. 

Luiza Melencu figurează şi acum pe lista persoanelor dispărute şi căutate de Poliţia Română, deşi Gheorghe Dincă a fost condamnat (şi) pentru uciderea ei la 30 de ani de închisoare. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro