MApN confirmă pentru Libertatea că în 38 de situații, fragmente de dronă au ajuns pe teritoriul României de la începutul războiului

Fragmentele de dronă căzute pe teritoriul României au fost identificate în zona Deltei Dunării

De asemenea, în aceeași perioadă, în 38 de cazuri, fragmente de dronă au fost descoperite pe teritoriul național, unele dintre ele căzând în apropierea localităților românești.

„Conform rapoartelor de monitorizare, fragmente de dronă căzute pe teritoriul României au fost identificate în zona Deltei Dunării”, spun reprezentanții MApN, la solicitarea Libertatea.

În urma ședinței CSAT desfășurată joi s-a decis că în cazul aeronavelor cu pilot, militare sau civile, deciziile privind interceptarea sunt adaptate în funcție de tipul aeronavei: pentru militare, coordonarea se face de comandantul misiunii în conformitate cu regulile NATO, iar pentru civile, decizia finală revine ministrului Apărării, ca măsură politică și de siguranță națională, inspirată din atacurile din 11 septembrie.

România nu avea până anul acesta legislație să doboare dronele

La trei ani de la izbucnirea războiului din Ucraina, piloții români de avioane de vânătoare nu aveau dreptul să doboare obiectele neidentificate care pătrundeau ilegal în spațiul aerian al țării. Toate acestea dintr-un motiv simplu: România nu avea o legislație care să reglementeze o astfel de intervenție.

În mai 2025, președintele interimat de atunci, Ilie Bolojan, a promulgat legea prin care dronele care vor intra în spațiul aerian românesc vor putea fi doborâte.

După cum a anunțat Administrația Prezidențială, Ilie Bolojan a semnat și decretul pentru promulgarea Legii privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiunilor militare pe teritoriul statului român şi decretul pentru promulgarea Legii privind controlul utilizării spațiului aerian naţional.

Proiectul de lege a venit după ce mai multe drone rusești au pătruns în spațiul aerian românesc, de la începutul războiului din Ucraina. Dronele care pătrund în spațiul aerian românesc vor putea fi distruse. Decizia le va aparține comandanților/șefilor structurilor stabilite prin ordin sau decizie, după caz, a conducătorilor instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, după cum se arată în proiectul de lege.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.