Marian Corcodel, cămătarul-colonel, a ieșit din pușcărie. Cum i-a convins pe judecători să-l scape definitiv de al doilea dosar
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Fostul comandant al Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei (BADJ), Marian Corcodel, a obținut eliberarea condiționată în urma pedepsei de 3 ani și 6 luni la care fusese condamnat în 2023 pentru delapidare. În plus, fostul ofițer a reușit să-i convingă pe judecători să-l scape de al doilea dosar, unul pentru fraudarea unor concursuri la Jandarmerie, după ce Curtea de Apel București a exclus toate probele din rechizitoriu.
Cuprins:
- Cât a stat Corcodel după gratii
- Avocat: „S-a implicat voluntar în amenajarea unei grădini”
- Instanța: „Timpul executat, suficient pentru reeducarea condamnatului”
- Condamnarea: Grup infracțional suprapus peste ierarhia militară
- Ofițeri de Jandarmerie „făcuți” pe Telegram
- Al doilea dosar al lui Corcodel, închis definitiv
Cât a stat Corcodel după gratii
Colonelul Marian Corcodel a ajuns în spatele gratiilor pe 27 iulie 2023 și a fost eliberat la începutul lunii aprilie 2025, deoarece procurorii n-au mai contestat hotărârea Judecătoriei Sectorului 4. El a executat 1 an și 8 luni din pedeapsa de 3 ani și 6 luni de pușcărie.
Urmare a deciziilor Curții Constituționale și ale Înaltei Curți pe tema „marii prescripții”, judecătorii nu au mai putut să îl condamne pe fostul șef al BADJ pentru acuzațiile de cămătărie și grup infracțional organizat, ci doar pentru delapidare.
Singura acuzație din dosarul lui Marian Corcodel care mai rămăsese în picioare se referea la faptul că acesta își punea subordonații să sustragă motorină din autospecialele Jandarmeriei. În realitate, Corcodel și locotenenții lui din BADJ formaseră un grup infracțional organizat și dădeau bani cu camătă jandarmilor din subordine.
Avocat: „S-a implicat voluntar în amenajarea unei grădini”
Pe data de 26 martie 2025, avocatul lui Marian Corcodel a cerut liberarea condiționată pe motiv că acesta s-a comportat exemplar după gratii:
- „Apărătorul ales al petentului solicită liberarea condiţionată a petentului, având în vedere că sunt îndeplinite condiţiile legale, respectiv petentul a îndeplinit fracţia obligatorie, lucrează din prima zi de detenţie, a fost sprijinit de familie, s-a implicat voluntar în amenajarea unei grădini şi a fost recompensat de 12 ori.
- Învederează că, după schimbarea regimului de execuţie, petentul a fost selectat pentru a lucra în cadrul ANP neremunerat, iar din luna septembrie lucrează remunerat şi a adus în bugetul penitenciarului o sumă considerabilă de bani.
- De asemenea, învederează că petentul şi-a dovedit interesul pentru reabilitare, are o promisiune de angajare şi o fiică în vârstă de 18 ani care are nevoie de prezenţa activă a tatălui său în viaţa ei.
- Petentul, personal, arată că este de acord cu apărătorul său şi consideră că timpul petrecut în penitenciar a fost suficient pentru reeducarea sa. Învederează că şi-a asumat responsabilitatea faptei sale încă din faza de urmărire penală, a achitat integral prejudiciul şi a realizat rigorile legii penale, iar această pedeapsă l-a ajutat să conştientizeze că lucrul cel mai important este familia şi fiica sa care are nevoie de prezenţa tatălui în viaţa ei. Solicită liberarea condiţionată”, se arată în încheierea de ședință a Judecătoriei Sectorului 4.
Instanța: „Timpul executat, suficient pentru reeducarea condamnatului”
Pe data de 2 aprilie 2025, Judecătoria Sectorului 4 a admis cererea de liberare condiționată a lui Marian Corcodel, cu o motivare mai degrabă formală:
- „Condamnatul a avut un comportament conform normelor de deținere, nefiind sancţionat pentru nerespectarea Regulamentului de ordine interioară şi fiind recompensat de 11 ori.
- Totodată, instanța reține că acesta a participat la programe şi activități educative şi de asistenţă psihosocială organizate la locul de deţinere în raport cu perioada executată, astfel încât există date rezonabile cum că acesta a avut o atitudine care să confirme conștientizarea scopului pedepsei aplicate, corelat şi cu perioada rămasă de executat din pedeapsa aplicată.
- Instanţa apreciază, faţă de cele arătate anterior, că timpul executat a fost suficient pentru reeducarea condamnatului şi că acesta, prin participarea activă la programele educaţionale şi de asistenţă psihosocială şi-a putut forma o atitudine corectă faţă de valorile sociale, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială, scopul preventiv şi educativ al pedepsei fiind atins, iar funcţiile de exemplaritate şi eliminare temporară ale pedepsei sunt îndeplinite”, reține judecătorul în Hotărârea nr. 929/2025.
Hotărârea Judecătoriei Sectorului 4 din 2 aprilie 2025 putea fi contestată de Parchet în termen de trei zile, însă procurorii n-au făcut-o, așa că Marian Corcodel a fost pus în libertate după expirarea acestei perioade.
Condamnarea: Grup infracțional suprapus peste ierarhia militară
Colonelul Marian Corcodel a folosit ierarhia militară pentru a crea un grup infracțional organizat, notează judecătorii Curții de Apel București în motivarea deciziei de condamnare:
- „Curtea notează că inculpații s-au folosit de ierarhia instituțională a Jandarmeriei pentru a crea grupul infracțional organizat, structura instituțională și cea infracțională suprapunându-se până la coincidență.
- Rolul central în cadrul grupului infracțional organizat l-a avut inculpatul (Corcodel Marian – n.r.), acesta folosindu-se de autoritatea funcției de comandant al U.M. 0260 București – Baza de Administrare și Deservire a Jandarmeriei (…) și de raporturile de subordonare în care se găseau ceilalți membri, derivate din funcția de conducere exercitată.
- Tot în virtutea funcției de conducere deținute, inculpatul (Corcodel Marian – n.r.) avea posibilitatea să aprecieze cu privire la acordarea unor beneficii instituționale în favoarea personalului sau, din contră, la retragerea lor, folosindu-și această prerogativă pentru a-i determina pe ceilalți să susțină acțiunile grupului infracțional organizat.
- Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul (Corcodel Marian – n.r.) și-a însușit cantități foarte mari de motorină care depășeau ceea ce o persoană ar avea nevoie pentru deplasări curente. Aceasta înseamnă, în mod logic, că cea mai mare parte a combustibilului sustras era valorificată pentru obținerea de foloase materiale, fie direct, fie indirect, chiar și prin folosirea în activitățile agricole al căror beneficiar final era tot inculpatul.
- Cu toate acestea, instanța nu poate dispune o soluție de condamnare pentru infracțiunile de camătă și grup infracțional organizat întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale. (…)”, se arată în motivarea deciziei de condamnare.
Ofițeri de Jandarmerie „făcuți” pe Telegram
O lună mai târziu după eliberare, Marian Corcodel a mai obținut o victorie în instanță: Curtea de Apel București i-a anulat toate probele din al doilea dosar, cel în care DIICOT îl acuza că i-a ajutat pe câțiva jandarmi aleși „pe sprânceană” să acceadă în posturi mai bune, transmițându-le răspunsurile la subiecte prin aplicația Telegram.
Rafinamentul fraudei constă tocmai în această modalitate de comunicare, deoarece aplicația Telegram garantează că mesajele trimise dispar după câteva secunde, iar Marian Corcodel și oamenii lui credeau că în acest mod evită a fi interceptați.
- „Inculpații au folosit pentru transmiterea subiectelor și rezultatelor telefoane și cartele telefonice prepay achiziționate în acest scop și activate în preajma zilei de 01.04.2021, iar inc. (Corcodel Marian – n.r.) a pus la dispoziția inc. (Todoran Radu Gabriel – n.r.) un telefon mobil considerat de membrii grupării infracționale ca prezentând garanții superioare de siguranță împotriva eventualelor interceptări ale comunicațiilor de către organele de urmărire penală.
- Col. (Ruşanu Petruţ Daniel – n.r.) a transmis mai departe subiectele și răspunsurile prin intermediul aplicației de tip smartphone Telegram către plt. adj. (la acea dată) (Stănică Ionuţ – n.r.) și plt. adj. (Mezdrea Silvia Florentina – n.r.) în cursul aceleiași zile.
- Înțelegerea dintre inculpați era ca după finalizarea acțiunii de fraudare din data de 01.04.2021 să arunce telefoanele și cartelele folosite pentru transmiterea rezultatelor. Cu toate acestea, unii dintre inculpați au păstrat telefoanele și cartelele folosite în data concursului, fiind descoperite și ridicate cu ocazia efectuării perchezițiilor domiciliare.
- De asemenea, toți membrii grupului infracțional au șters din memoria telefoanelor comunicațiile purtate prin intermediul aplicațiilor smartphone relativ la transmiterea subiectelor, însă o parte dintre acestea a fost recuperată din memoria ascunsă cu ocazia efectuării perchezițiilor informatice.
- În urma activității infracționale a grupării, doi dintre subofițerii care au beneficiat de transmiterea frauduloasă a rezultatelor, respectiv plt. adj. șef (Lefter Viorel Călin – n.r.) și plt. adj. (Stănică Ionuţ – n.r.), au reușit să finalizeze cu succes operațiunea de fraudare, însă inc. (Mezdrea Silvia Florentina – n.r.) nu a reușit, fiind declarată respinsă cu nota 7,40”, se arată în actele dosarului.
Al doilea dosar al lui Corcodel, închis definitiv
Pe data de 2 martie 2023, Tribunalul București a confirmat legalitatea rechizitoriului DIICOT și a dispus începerea judecății în acest dosar pentru constituire de grup infracțional organizat, abuz în serviciu și permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității.
- „În ceea ce privește punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică emise în cauză, conform răspunsului transmis de DNA (…), interceptarea comunicațiilor a fost pusă în executare de către ofițeri de poliție judiciară ai Serviciului tehnic din cadrul DNA, prin accesarea directă a Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor, fără suport tehnic din partea Serviciului Român de Informații.
- Judecătorul de cameră preliminară observă pe baza celor de mai sus că Serviciul Român de Informații nu a avut nicio implicare în punerea in executare a măsurilor de supraveghere tehnică încuviințate în cauză, în ceea ce privește interceptarea convorbirilor și comunicărilor telefonice, măsura fiind pusă în executare de ofițeri de poliție judiciară din cadrul Serviciului tehnic al DNA, prin accesarea directă a structurii tehnice a CNCI.
- Chiar și presupunând că simpla accesare directă a CNCI de către ofițerii de poliție judiciară ar constitui sprijin tehnic, o asemenea împrejurare nu poate echivala cu o activitate de cercetare penală realizată de ofițeri din cadrul SRI”, se arată în motivarea Tribunalului București.
Cu toate acestea, pe data de 20 mai 2025, Curtea de Apel București a infirmat soluția judecătorului de cameră preliminară și a restituit dosarul la DIICOT:
„Constată neregularitatea rechizitoriului. Exclude toate probele administrate în cursul urmăririi penale începând cu data de 7.04.2021 și dispune îndepărtarea lor fizică din dosar, precum și înlăturarea tuturor referirilor la aceste probe din cuprinsul actelor de urmărire penală și din cuprinsul rechizitoriului. Restituie cauza la procuror, fiind inaplicabil termenul de 5 zile pentru regularizare, în condițiile în care neregularitatea rechizitoriului este subsecventă anulării actelor de urmărire penală”, se arată în minuta Curții de Apel București.
Foto: Ionuț Mureșan
