Marie-Hélène Fabra Brătianu, strănepoata lui Ion I.C. Brătianu: „Partidul Național Liberal nu trebuie să-și uite rațiunea de a fi: să reprezinte poporul și să-l slujească“ EXCLUSIV

„România nu este o țară care a descoperit democrația după comunism, ci o țară democratică încă din 1923, când Brătianu și PNL au adoptat Constituția României Mari. Această Constituție a consolidat calea democratică pe care România a ales-o încă de la nașterea sa, la mijlocul secolului al XIX-lea, făcând din această țară una deschisă cu hotărâre către modernitate și dezvoltarea individuală. În același timp, România este o țară fidelă culturii sale tradiționale, rurale și religioase.

Familia Brătianu a respectat această identitate istorică, aparent paradoxală, contribuind astfel la originalitatea acestei țări. Ceea ce mă emoționează, de asemenea, este faptul că, de-a lungul a trei generații, Brătienii și-au concentrat mereu forțele și inteligența pentru ca România să fie un stat independent, în ciuda intereselor rusești, otomane și austriece”, a declarat Marie-Hélène Fabra Brătianu pentru Libertatea. 

„Sunt foarte uimită și îndurerată de situația actuală politică din România”

În opinia strănepoatei lui Ion I.C. Brătianu, „România traversează o criză politică, la fel ca multe țări europene. În Franța, marile partide s-au destrămat, încrederea populației în aleșii săi este la cel mai scăzut nivel, iar cei care oferă răspunsuri simpliste sunt din ce în ce mai ascultați, pentru că inspiră siguranță. Este în același timp înfricoșător și de înțeles”.

Legat de faptul că Partidul Național Liberal este atât de divizat în zilele noastre, Marie-Hélène Fabra Brătianu își amintește, din punct de vedere istoric, că bunicul său, Gheorghe Brătianu, a fost la un moment dat respins de PNL-ul vremii, „așa că diviziunile sunt vechi!”.

Întrebată ce recomandări ar face pentru Partidul Național Liberal, Marie-Hélène Fabra Brătianu a precizat pentru Libertatea: „Aș fi foarte pretențioasă dacă aș da astfel de recomandări! Sunt, la fel ca dumneavoastră, foarte uimită și îndurerată de situația actuală politică din România. Vă pot spune totuși că un partid, inclusiv Partidul Național Liberal, nu trebuie să-și uite rațiunea de a fi: să reprezinte poporul și să-l slujească. Ușor de spus, greu de făcut”. 

Strănepoata lui Ion I.C. Brătianu a explicat de ce s-a îndepărtat Partidul Național Liberal de valorile liberale autentice ale familiei Brătianu. „Situația este cu totul diferită. Familia Brătianu a participat la construirea unui stat. Este un proiect de viață extraordinar. Liberalismul secolului al XIX-lea cuprindea opțiuni politice clare care au modelat istoria acelui secol. Ce înseamnă liberalismul național astăzi? Fie că vorbim despre definiția sa politică sau economică, chiar cuvântul «liberal» a căpătat sensuri atât de diferite, încât i se poate atribui aproape orice și chiar contrariul”, mai spune Marie-Hélène Fabra Brătianu. 

Bunicul ei, istoricul Gheorghe Brătianu, a murit la Sighet

Marie-Hélène Fabra Brătianu (64 de ani) este fiica Ilenei Brătianu şi nepoata Elenei Brătianu şi a istoricului şi omului politic liberal Gheorghe Brătianu, mort în 1953 în închisoarea de la Sighet, unde a stat trei ani fără să fi fost judecat și condamnat.

Strănepoata prim-ministrului Ion I.C. Brătianu poartă în ea calităţile şi farmecul inefabil al celei mai importante familii de oameni politici din istoria României, străbunicul ei Ion I.C. Brătianu fiind unul dintre făuritorii României Mari. Marie-Hélène a ajuns prima oară în ţara de origine a mamei după Revoluţia din decembrie 1989, de atunci revenind în repetate rânduri.

Fostă jurnalistă la publicaţiile „Le Monde“ şi „Les Échos“, Marie-Hélène Fabra Brătianu este pictoriţă la Paris. În 2012 a publicat la Editura Humanitas volumul „Memoria frunzelor moarte“, în care combină memoriile bunicii sale cu propriul său jurnal început după moartea mamei sale, în anul 2009. În 2016 la editura pariziană LHarmattan a fost publicată și versiunea franceză a cărții.

Are cetățenie română din 2020

În anul 2020, Marie-Hélène Fabra Brătianu a obținut și cetățenia română. Dorinţa de a obţine cetăţenia română a început să prindă tot mai mult contur în toamna lui 2019, când am venit la Bucureşti pentru a participa la inaugurarea statuii lui Ion I.C. Brătianu, străbunicul său, iar un român i-a spus la un moment dat că ar trebui să fie româncă. Atunci când mama sa a plecat în Franţa a fost cumva o ruptură de România, iar Marie-Hélène Fabra Brătianu a considerat tot timpul trebuie reparată această ruptură, chiar dacă nu a crescut în România. Asta și pentru că, pe de altă parte, are rădăcini româneşti. 

Familia Brătienilor a dat patru prim-miniștri ai României

Cea mai importantă familie politică din istoria României, familia Brătienilor a dat de-a lungul timpului nu mai puțin de patru prim-miniștri. 

Ion C. Brătianu a fost prim-ministru nu mai puțin de 12 ani, un record încă neegalat. Personalitate de prim rang şi totodată cel mai longeviv prim-ministru (1876-1888, cu o pauză de două luni între 9 aprilie şi 9 iunie 1881), Ion C. Brătianu a format în 1876, cu sprijinul lui Constantin A. Rosetti, un cabinet liberal, ce a rămas la putere până în anul 1888, fiind premier în timpul Războiul Ruso-Turc din 1877, Congresului de la Berlin, formării Regatului Român, dar și revizuirii Constituției. 

Frate cu Ion C. Brătianu, Dumitru Brătianu a fost premier timp de aproape două luni, între 10 aprilie şi 8 iunie 1881. Înainte de a ajunge prim-ministru, ca primar al Bucureştiului, a fost martorul unui eveniment istoric: venirea Regelui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, primul rege al României. Dumitru Brătianu a fost cel care l-a primit pe Carol I în apropierea Pădurii Băneasa, unde a ţinut un discurs în faţa a zeci de mii de oameni.

Născut pe 20 august 1864 la Ştefăneşti-Argeş, Ion I.C. Brătianu a jucat un rol esențial în Marea Unire din 1918 şi în viaţa politică din România modernă.

Ion I.C. Brătianu a deținut de cinci ori funcția de prim-ministru – mai mult decât oricare alt politician (9 ianuarie 1909-28 decembrie 1910, 4 ianuarie 1914-28 ianuarie 1918, 29 noiembrie 1918-26 septembrie 1919, 19 ianuarie 1922-29 martie 1926, 21 iunie 1927-24 noiembrie 1927). Ion I.C. Brătianu a fost și conducătorul delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Versailles. În noiembrie 1927, după ce Ion I.C. Brătianu a murit, locul său ca prim-ministru a fost luat de fratele său Vintilă Brătianu. Acesta a fost premier timp de un an, până în noiembrie 1928. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro