Markus Ritter, șeful misiunii Uniunii Europene în Armenia: „Românii cu care lucrez aici sunt supermotivați și ne ajută mult” 

Șase baze de operațiuni avansate

Reporterul Libertatea a mers la Yeghegnadzor, un oraș din Armenia aflat la aproximativ 125 de kilometri de capitala Erevan, acolo unde are cartierul general Misiunea Uniunii Europene în Armenia (EUMA), și a stat de vorbă cu Markus Ritter, șeful misiunii. 

EUMA este desfășurată pe partea armeană a frontierei internaționale cu Azerbaidjan. În afară de cartierul general, EUMA are șase baze de operațiuni avansate în Yeghegnadzor, Jermuk, Martuni, Kapan, Goris și Ijevan. 

Misiunea are, de asemenea, un birou de legătură la Erevan. EUMA este desfășurată și operează exclusiv pe teritoriul recunoscut internațional al Armeniei. Este o misiune civilă neexecutivă și neînarmată care își coordonează toate activitățile cu autoritățile armene. Azerbaidjanul este notificat din timp cu privire la programul săptămânal al misiunii și la patrulări.

La 30 ianuarie 2025, Consiliul Uniunii Europene a prelungit primul mandat de doi ani al misiunii cu încă doi ani pentru perioada 20 februarie 2025 – 19 februarie 2027. Al doilea mandat va implica până la 225 de persoane, dintre care 166 personal internațional și 59 personal local. Observatorii și experții civili ai EUMA provin din 25 de state membre ale UE și din Canada.

Angajații români, a treia forță în EUMA

Pe parcursul interviului exclusiv acordat pentru Libertatea, Markus Ritter a vorbit despre rezultatele de până acum, despre colaborarea cu localnicii, perspective, dar și despre angajații români, care reprezintă a treia forță a EUMA numeric, cu 16 persoane. 

Ofițer de poliție, Markus Ritter (63 de ani), șeful misiunii Misiunii Uniunii Europene în Armenia, are o experiență vastă la nivel național și internațional. Pe parcursul carierei sale profesionale de 27 de ani în cadrul Poliției Federale Germane, a ocupat diverse funcții de conducere. În plus, a dobândit o vastă experiență în timpul a cinci misiuni internaționale în Kosovo, Georgia, Afghanistan, Sudanul de Sud și Irak. Markus Ritter este licențiat în Drept la Universitatea Heidelberg. 

 „Din august nu am mai avut vreun incident în zona de frontieră”

Libertatea: Câte patrule a organizat misiunea UE în Armenia de la începutul activității din februarie 2023?
Markus Ritter: De la lansarea misiunii noastre am organizat mai mult de 7.000 de patrule. Avem așa-numitele patrule de evaluare a situației de securitate de-a lungul frontierei și avem patrule de securitate umană care vizitează sate și ferme și orașe mici. Puțin mai mult de o treime dintre patrule sunt pe zona de frontieră, iar restul se îndreaptă către sate. De la 43 de membri în februarie 2023, când ne-am început activitatea, am ajuns acum la 208 membri. 

– Câte conflicte erau pe partea armeană a frontierei cu Azerbaidjan atunci când EUMA și-a început misiunea și câte conflicte sunt acum?
– Ca să fiu sincer, nu putem număra, dar în fiecare lună am avut incidente când am venit aici. Au fost incidente cu focuri de armă, am avut chiar și câteva decese. Îmi amintesc că la patru săptămâni după ce am ajuns aici, în 23 martie 2023, un tânăr soldat armean în vârstă de 19 ani a fost împușcat mortal. În aprilie 2023, am avut șapte decese într-o singură zi. 

În acest an, numărul incidentelor s-a redus extrem de mult, iar după acordul de pace semnat de Armenia și Azerbaidjan la Washington, pe 8 august 2025, nu am mai avut  vreun incident. Este o schimbare pozitivă. De când suntem aici, niciun civil nu a fost rănit. 

– Cum ați descrie cooperarea EUMA cu localnicii?
– Populația de aici este destul de prietenoasă. Așa că toți ne primesc cu bucurie, cu o ospitalitate copleșitoare. Așadar, oamenii chiar apreciază misiunea noastră. Le place ideea de Uniune Europeană, iar noi suntem bineveniți peste tot. Mergând în diferite zone, le punem întrebări. Ce se întâmplă? Care sunt preocupările lor? Ce cred ei? Uneori, la început, erau destul de sceptici de ce punem atâtea întrebări.

Dar acum, între timp, știu ce facem și ceea ce am început în decembrie anul trecut a fost să vizităm școli din zonele afectate de conflict. Oamenii sunt întotdeauna puțin sceptici când vin străini pentru că trăiesc într-o zonă de conflict. Dar acum pentru ei nu mai suntem străini. Așa că sunt destul de deschiși și chiar ne sună. Directorii școlilor ne cheamă să venim și să ne cunoaștem. Ne sprijină destul de mult. Este o interacțiune bună.

– Ce întâmplare legată de interacțiunea cu localnicii v-a impresionat cel mai mult de când sunteți aici?
– Vă pot da mai multe exemple, precum acela când am fost invitat la inaugurarea unei biserici unde episcopul, când predica, vorbea foarte pozitiv despre noi.

Am fost invitați în satul Kachik, la graniță, la un festival cu mare vechime, a fost ceva emoționant. Îmi mai amintesc că am fost odată într-o cafenea din Erevan dimineața devreme, ca să iau micul dejun. Apoi am văzut că toți chelnerii se uitau la mine și vorbeau. Apoi unul dintre ei a venit și m-a întrebat dacă sunt șeful Misiunii UE. I-am spus că da. Apoi mi-a spus: „Uau, mă bucur să vă avem aici”. 

După semnarea acordului de pace de la Washington, mulți oameni au înțeles că trebuie să plecăm. Și le-am spus că nu vom pleca, va fi nevoie de timp pentru ratificarea procesului de pace între Armenia și Azerbaidjan. 

– De când sunteți în Armenia, care a fost cel mai emoționant moment pentru dumneavoastră?
– A fost emoționantă perioada în care am avut criza din Nagorno-Karabah. Criza umanitară din Nagorno-Karabah a atins apogeul în septembrie 2023, când aproape întreaga populație etnică armeană a fugit în Armenia după o ofensivă militară a Azerbaidjanului. Această strămutare în masă a fost precedată de o blocadă prelungită a Coridorului Lachin, singura rută care leagă regiunea de Armenia, lăsând populația fără acces la bunuri esențiale, cum ar fi alimente și medicamente.

Am fost desfășurați atunci la granița de acolo, la Coridorul Lachin.

Și am văzut atunci oamenii venind, părăsindu-și casele vechi cu toate lucrurile și toate bunurile lor. Unii își aveau mobila pe capota mașinilor și păreau foarte disperați. Și e tulburător să vezi cum într-o coadă lungă aproximativ 100.000 de oameni pleacă.

 „Sunt foarte mulțumit de românii care lucrează. Sunt supermotivați”

– Câți membri din România are misiunea UE în Armenia și cât de mulțumit sunteți de activitatea lor?
– Sunt foarte mulțumit de românii care lucrează aici. Sun în total 16 români în cadrul misiunii, al treilea cel mai mare contingent, după Germania (18) și Suedia (17). Chiar șefa adjunctă de operațiuni – Mihaela Gherasim – este româncă, este un lider bun. Românii sunt supermotivați și ne ajută mult.  

– Care sunt previziunile dumneavoastră pentru următorii cinci ani pentru misiunea de aici?
– Cu siguranță vom continua la fel ca acum, până când procesul de pace va fi nu numai semnat, ci și ratificat. Acest lucru poate dura luni sau ani, deoarece există unele precondiții, cum ar fi schimbarea Constituției. Apoi problema enclavelor. Așadar, până atunci nu se va întâmpla nimic. Și va mai fi de lucru și în ceea ce privește delimitarea și marcarea frontierei cu Azerbaidjanul. Pentru armeni este foarte important să rămânem aici.  

– Care sunt, în opinia dumneavoastră, șansele stabilirii complete a frontierei între Armenia și Azerbaidjan pe termen scurt și mediu?
– Acum există zone care sunt disputate între cele două părți. Majoritatea zonelor sunt cele în care Azerbaidjanul a avansat. Deci chiar și Azerbaidjanul insistă că ar putea fi teritoriul lor. Dar pentru că nu a fost niciodată clar unde este granița exactă, trebuie să găsească o cale. Și cred că asta este complicat. Dar sunt, de asemenea, sigur că un tratat de pace nu este posibil dacă nu este clar unde este granița. Așa că trebuie să găsească o soluție. Dar noi nu avem un rol activ acolo.

Acest lucru este ceva între Armenia și Azerbaidjan. Noi patrulăm de-a lungul graniței. Dar noi nu îi ajutăm să o stabilească. Aceasta nu este treaba noastră.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro