Medicul și asistentele din Prahova implicate în vaccinările „la chiuvetă” scapă ieftin, după ce nu s-a putut dovedi ce șpagă a luat fiecare. Judecătorii: „De orice dubiu profită făptuitorul”

Anchetatorii n-au putut stabili cu exactitate cât anume i-a revenit fiecăruia din șpăgile pe care le-au dat antivacciniștii pentru a obține în fals documentele de imunizare, iar judecătorii au stabilit că „de orice îndoială profită făptuitorul”.

Pedepsele date de judecători

Dr. Elena Dana Avramescu a fost condamnată pe data 17 mai 2023 în urma unui acord de recunoaștere a vinovăției încheiat cu procurorii pentru pedeapsa de 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare (dosar 1323/105/2023).

Condamnarea include pedeapsa de 2 ani pentru luare de mită (16 acte ateriale) și un an și 6 luni pentru fals informatic (49 de acte materiale).

Într-un proces separat, cei 12 complici ai ei – asistente medicale, infirmiere, angajați ai Spitalului Județean de Urgență Ploiești – s-au ales cu pedepse cuprinse între 8 luni cu amânarea executării pedepse și 3 ani cu suspendarea executării pedepsei, pentru complicitate la dare de mită și fals informatic (dosar 561/42/2023).

Hotărârea definitivă o va lua Înalta Curte pe data de 21 ianuarie 2026.

Cum a apărut fenomenul „vaccinării la chiuvetă”

Faptele au fost săvârșite în vara anului 2021, chiar înainte ca România să fie lovită de cel de-al patrulea val al pandemiei de coronavirus, în al cărui vârf – pe data de 2 noiembrie 2021 – s-au înregistrat 623 de decese în 24 de ore.

În total, 68.926 de pacienți au murit de COVID-19, din totalul de 3,5 milioane de români infectați cu virusul SARS-CoV-2.

Campania de vaccinare a populației civile cu serurile anti-COVID a început pe 15 ianuarie 2021, după o primă etapă de imunizare a personalului medical.

Pe fondul teoriilor conspirației cu privire la așa-zisele „efecte adverse” ale vaccinurilor, tot mai mulți români au amânat momentul imunizării ori au refuzat să se vaccineze, însă decizia avea consecințe asupra libertății lor de mișcare.

Deplasările în țară și în străinătate nu erau posibile fără prezentarea certificatului de imunizare, astfel încât a apărut fenomenul vaccinărilor „la chiuvetă”.

Deși în timpul pandemiei majoritatea medicilor și asistentelor făceau eforturi remarcabile pentru a salva vieți și înțelegeau importanța imunizării, o mică parte din personalul medical a văzut în atitudinea antivacciniștilor o oportunitate de a face bani.

Cât costa eliberarea în fals a unei adeverințe de vaccinare

În cauza de față, în jurul medicului Elena Dana Avramescu s-a dezvoltat o adevărată rețea de intermediari formată din asistente medicale, infirmiere, brancardieri sau alți angajați care luau bani sau bunuri de la antivacciniști.

Persoanele interesate să obțină certificatul de imunizare fără să facă vaccinul plăteau sume cuprinse între 200 și 1.000 de lei.

Din datele dosarului rezultă că principalul intermediar al medicului Elena Dana Avramescu era un brancardier pe nume Sebastian Pancu, condamnat pe fond la cea mai mare pedeapsă – 3 ani cu suspendare, în timp ce restul asistentelor au primit între 8 luni și 2 ani cu suspendare.

Doctorița Avramescu, prinsă cu banii în pungă

Modul de operare al rețelei formate în jurul medicului Elena Dana Avramescu rezultă din Hotărârea nr. 118/2023 prin care aceasta a fost condamnată la 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare:

• „În urma discuțiilor purtate de inculpata (Avramescu Dana Elena – n.r.) și inculpatul (Pancu Sebastian – n.r.), cei doi au hotărât ca inculpata să emită adeverințe de vaccinare pentru diferite persoane identificate de (Pancu Sebastian – n.r.), fără ca imunizarea să se realizeze efectiv, în general, în schimbul unei sume de bani.
•  Inițial, conform planului stabilit de aceștia, persoanele identificate de (Pancu Sebastian – n.r.) și care aveau nevoie de adeverință de vaccinare, dar fără a se vaccina efectiv, erau aduse de sus-numit la cabinetul medical individual situat în (comuna Valea Călugărească – n.r.), din declarația inculpatei (Avramescu Dana Elena – n.r.) rezultând că acționau în acest mod pentru ca ea să se asigure că persoanele nu erau plecate din țară.
• După ceva timp, persoanele nu au mai fost aduse la cabinet, iar inculpata (Avramescu Dana Elena – n.r.) emitea adeverințele de vaccinare pe baza documentelor transmise de către (Pancu Sebastian – n.r.).
• Din ansamblul probator administrat în cauză mai rezultă și că persoanele care doreau adeverință de vaccinare fără să se imunizeze efectiv, nu întotdeauna luau legătura direct cu inculpatul (Pancu Sebastian – n.r.), ci cu alte persoane, unele dintre acestea neidentificate până la acest moment.
• Astfel, în ceea ce privește relația infracțională cu inculpatul (Pancu Sebastian – n.r.), inculpata (Avramescu Dana Elena – n.r.) a primit sume de bani cuprinse între 200-500 lei pentru eliberarea adeverințelor de vaccinare false (…), dar nu a solicitat o anumită sumă de bani, sumele de bani primite variind, fără a putea fi stabilită suma exactă obținută de aceasta de la fiecare persoană pentru care a emis adeverință de vaccinare fictivă.
• Totodată, în unele cazuri, sumele de bani au trecut prin mai mulți intermediari, de la mituitor până la mituit, iar fiecare dintre aceștia a oprit pentru sine câte o parte din sumă, însă fără a se putea stabili exact despre ce sumă este vorba în fiecare caz.
• Mai mult, (Avramescu Dana Elena – n.r.) nu a luat contact direct cu mituitorul și nu a ținut o evidență a sumelor de bani primite, uneori nici nu a numărat banii primiți, explicație ce este acceptabilă, având în vedere fluxul mare de persoane cu care a intrat în contact în perioada mai-octombrie 2021 (perioadă în care a realizat vaccinare împotriva COVID-19), dar și interacțiunea scurtă, care a lipsit total în anumite cazuri, cu persoana care dorea obținerea adeverinței de vaccinare.
• Având în vedere aceste considerente este evident că nu se poate stabili cu exactitate ce sumă a primit de la fiecare persoană.
• Ținând cont de faptul că nu se poate stabili de la ce beneficiari a primit sumele de 200 lei și de la ce beneficiari sumele de 500 lei, în aplicarea principiului de drept potrivit căruia orice îndoială profită făptuitorului (in dubio pro reo), se va reține că (Avramescu Dana Elena – n.r.) a primit, prin intermediul inculpatului (Pancu Sebastian – n.r.), de la fiecare beneficiar pentru care există probe că a dat bani pentru a obține adeverințe de vaccinare false, câte 200 de lei (suma minimă dovedită)”, se arată în Hotărârea 118/2023.

Cu ocazia percheziției din 14 octombrie 2021, la domiciliul medicului Elena Dana Avramescu anchetatorii au găsit două mape din folie transparentă cu suma totală de 2.500 de lei în bancnote de 100 și 50 de lei, alături de fotocopii ale cărților de identitate aparținând pacienților, acordurile acestora și chestionarele de triaj completate de ei.

În realitate, sumele date de pacienți ajungeau până la 1.000 de lei de persoană, însă parte din bani fuseseră păstrați de intermediari.

Într-un caz aparte, un pacient a plătit doar 200 de lei lui Sebastian Pancu, dar i-a dat doi saci cu câte 15 kilograme de legume fiecare. Acesta i-a dat banii medicului, iar legumele le-a păstrat pentru el.

Ceilalți inculpați, iertați de pedeapsă: „O rătăcire de moment alimentată de zvonuri”

Argumentația că „orice bănuială profită făptuitorului” a fost preluată, ulterior, de judecătorul care a soluționat separat dosarul complicilor medicului Elena Dana Avramescu, inclusiv pentru condamnarea orientată spre minimum a lui Sebastian Pancu, respectiv în Hotărârea nr. 23/2025.

• „Din declaraţia inculpatului (Pancu Sebastian – n.r.), rezultă că acesta a oprit pentru sine, din banii primiţi de la beneficiari, câte 100 de lei ceea ce ar conduce la concluzia că banii oferiţi de fiecare beneficiar pentru obţinerea adeverinţelor de vaccinare false, în cazul în care singurul intermediar dintre beneficiar şi doctor a fost doar (Pancu Sebastian – n.r.), ar fi de 300 de lei.
• În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit că sumele oferite de beneficiari au fost mult mai mari, ajungând chiar şi la 200 de euro pentru fiecare beneficiar, dar cu toate acestea, întrucât nu se poate stabili că inculpatul (Pancu Sebastian – n.r.) ar fi păstrat pentru sine alte sume de bani decât cele recunoscute şi, aplicând principiul de drept conform căruia orice îndoială profită făptuitorului (in dubio pro reo), s-a reținut  că inculpatul (Pancu Sebastian – n.r.) a păstrat pentru sine, de la fiecare beneficiar, pentru care există probe că a dat bani pentru a obţine adeverinţe de vaccinare false, câte 100 de lei (suma minimă dovedită).
• Curtea constată că elementul material constă în darea de bani sau alte foloase ce nu se cuvin inculpatei (Avramescu Dana Elena – n.r.) ce avea funcția de medic de familie în legătură cu  îndeplinirea  unui act contrar  îndatoririlor sale de serviciu, respectiv cu atestarea în mod fals că respectivele persoane s-au imunizat contra virusului SARS-CoV-2 .
• Sumele de bani au ajuns la functionarul public, în principal, prin actele de intermediere desfăşurate de inculpatul (Pancu Sebastian – n.r.), iar acolo unde actele de intermediere nu au putut fi probate, nu s-a reținut și infracțiunea de dare de mită.
• La individualizarea judiciară a pedepselor ( cu amânarea executării, pentru ceilalți inculpați – n.r.), Curtea reţinând un grad scăzut de pericol social al faptelor, în raport de persoana fiecărui inculpat şi de posibilităţile sale de îndreptare, de conduita avută anterior şi ulterior săvârşirii infracţiunii.
• „Curtea a apreciat – n.r.) că faptele inculpaților au reprezentat o rătăcire de moment generată şi de toate zvonurile referitoare la efectele secundare ale vaccinului, zvonuri ce au creat puternice curente de opinii în cadrul societăţii românești, (astfel că – n.r.) instanţa va stabili câte o pedeapsă cu închisoarea a cărei aplicarea imediată nu este necesară”, se arată în Hotărârea nr. 23/2025.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.