Mesajul îngrijorător al Ambasadei Statelor Unite la București: „Doar atunci putem garanta cu adevărat pacea pentru întreaga alianță NATO. Pacea nu este gratuită”

Încă din primul mandat la Casa Albă, în perioada 2017 – 2021, Donald Trump a făcut presiuni asupra aliaților din NATO pentru a crește cheltuielile militare. Aceste presiuni au fost însoțite de o avalanșă de critici la adresa unor aliați importanți, cum ar fi Germania.

Donald Trump vrea 5% pentru apărare

Înainte de a se reinstala la Casa Albă, pe 20 ianuarie, Donald Trump a mers atât de departe încât a sugerat că nu va activa clauza apărării reciproce pentru statele membre NATO care nu plătesc „suficient” pentru propria apărare și că l-ar „încuraja” chiar pe liderul rus Vladimir Putin „să facă orice naiba își dorește”.

În contextul unor temeri privind dezangajarea Statelor Unite din Europa, Ambasada Statelor Unite la București le transmite aliaților din NATO că angajamentul cu privire la alocarea a cel puțin 2% din PIB „nu mai este suficient”. Or, odată ce a fost reales președinte al Statelor Unite, Trump a crescut solicitarea de cheltuieli minime pentru apărare de la 2 la 5% din PIB.

„Prin angajamentul asumat în temeiul articolului 3 din Tratatul NATO, fiecare aliat a convenit să cheltuiască pentru propria apărare și pentru apărarea noastră colectivă, pentru a garanta că Alianța are forța necesară să reziste în cazul unui atac armat”, începe un mesaj video distribuit de Ambasada Statelor Unite pe contul său de X.

Recomandări

Raport al Congresului SUA: De ce armata rusă a înregistrat pierderi semnificative și n-a fost capabilă să câștige războiul din Ucraina ANALIZĂ

Doar atunci când toți aliații își asumă investiții adecvate în propria securitate, putem garanta cu adevărat pacea pentru întreaga Alianță NATO. Pacea nu este gratuită. #StrongerTogether pic.twitter.com/be6xLXeZBl

— U.S. Embassy Bucharest (@AmbasadaSUA) April 3, 2025

Statele Unite presează Europa să investească în descurajare

„Această sumă acoperă, de obicei, cheltuieli militare, salarii, echipamente și infrastructură. Aceasta poate include, de asemenea, sprijin pentru consolidarea rezilienței membrilor. Prin construirea unor capacități de apărare puternice, fiecare țară reduce riscul unui atac. Acest lucru se numește descurajare”, continuă mesajul.

„De la sfârșitul Războiului Rece, mulți aliați și-au redus semnificativ bugetele de apărare, ceea ce a condus la o dependență sporită de Statele Unite. În 2014 și din nou în 2023, toți aliații au convenit că fiecare națiune ar trebui să aloce cel puțin 2% din PIB pentru apărare până în 2024. În prezent, doar două treimi din țările NATO au atins acest obiectiv”, afirmă misiunea diplomatică americană la București.

„Însă, pe măsură ce provocările globale evoluează, 2% nu mai este suficient. Aliații NATO vor trebui să cheltuiască un procent mult mai mare din PIB pentru a răspunde nevoilor unui mediu sigur și securizat”, conchide Ambasada Statelor Unite.

Recomandări

Despre proiectul unui stat „suveranist” român: „Nici SUA lui Trump nu își permit suveranismul propus de AUR”. Interviu cu profesorul Cornel Ban de la Copenhagen Business School

Videoclipul este însoțit de următorul comentariu: „Doar atunci când toți aliații își asumă investiții adecvate în propria securitate, putem garanta cu adevărat pacea pentru întreaga Alianță NATO. Pacea nu este gratuită”.

Marco Rubio dă asigurări că Statele Unite rămân în NATO

Mesajul Ambasadei Statelor Unite vine înainte de o reuniune a miniștrilor de externe din NATO la Bruxelles, prilej cu care secretarul de stat Marco Rubio a dat asigurări că țara sa va rămâne în alianța de apărare, dar a cerut ca statele membre să aloce 5% din PIB pentru cheltuielile militare.

„Vrem să plecăm de aici cu înțelegerea că suntem pe un drum, pe un drum realist, astfel ca fiecare membru să se angajeze și îndeplinească promisiunea de a atinge 5% cheltuieli pentru apărare. Aceasta include faptul că Statele Unite vor trebui să-și sporească procentajul întrucât, dacă amenințările sunt într-adevăr atât de teribile cum eu cred că sunt și membrii acestei alianțe cred că sunt, atunci aceste amenințări trebuie să fie întâmpinate cu un angajament deplin și real”, a declarat Rubio, citat de Agerpres.

Șeful diplomației americane a subliniat că acesta a fost mesajul pe care președintele Trump l-a avut în primul mandat și pe care îl aduce în noul mandat. Donald Trump „nu este împotriva NATO, el este împotriva unui NATO care nu are capabilitățile de care are nevoie pentru a-și îndeplini obligațiile pe care tratatul le impune fiecărui stat membru”, a spus Rubio.

Recomandări

Ultimele zile ale Salinei Praid. „Cât o nucă era gaura din perete, apoi s-a tot mărit”. Cât de fezabilă este soluția evacuării apei | Reportaj

Secretarul de stat american a denunțat ceea ce a numit „isteria” din presă referitoare la o posibilă scădere a sprijinului Statelor Unite pentru aliații din Europa și a dat asigurări că țara sa va rămâne în Alianța Nord-Atlantică.

„Președintele Trump a indicat în mod clar că va sprijini NATO. Vom rămâne în NATO”, a afirmat Marco Rubio.

Potrivit șefului diplomației americane, creșterea bugetelor de apărare ale statelor membre NATO este justificată de nevoia de apărare și de descurajare a oricărei acțiuni potențial agresive contra vreunui aliat.

Marco Rubio va avea o întrevedere cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu care va discuta în special pe tema sporirii bugetelor de apărare ale țărilor membre.

La reuniunea miniștrilor de externe din NATO, care se încheie vineri după-amiază, au mai fost invitați și șefii diplomațiilor japoneză, sud-coreeană, australiană și neozeelandeză.

Țările cele mai expuse amenințării ruse sunt mai predispuse să investească în apărare

România a alocat 2,24% din PIB pentru apărare în acest an, cu posibilitatea extinderii la 2,5% pentru înzestrare. Țările din NATO dispuse să cheltuiască mai mult pentru apărare sunt cele din apropiere de Rusia, din cauza faptului că toate sunt amenințate în cazul capitulării Ucrainei.

Estonia a alocat în bugetul pentru anul în curs 3,3% din PIB pentru apărare, iar noul program de guvernare confirmă ținta de creștere a acestuia la 5% din PIB.

Lituania, o altă țară baltică membră NATO, a anunțat în ianuarie că va suplimenta bugetul apărării până la 5% din PIB, cu obiectivul de a atinge chiar 6% din PIB în anul 2030. La rândul ei, Polonia a alocat anul acesta 4,7 la sută din PIB pentru apărare.

În pofida declarațiilor lui Donald Trump, văzute de unii ca un preambul al unei posibile retrageri a Statelor Unite din NATO, secretarul general Mark Rutte dă asigurări că alianța rămâne solidă. „Nu există planuri de retragere sau altceva, știm că Statele Unite sunt complet angajate față de NATO”, spune șeful alianței de apărare, care asigură pacea în statele sale membre de mai bine de șapte decenii, spre nemulțumirea Rusiei.