Cum produce energie verde o mică hidrocentrală ascunsă sub Insula Dunării din Viena
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Într-o perioadă în care seceta reduce producția de energie hidroelectrică în mai multe țări europene, inclusiv în România, Viena demonstrează că și proiectele de mici dimensiuni pot contribui la tranziția energetică. Ascunsă aproape în întregime sub Insula Dunării, o hidrocentrală finanțată din fonduri europene transformă surplusul de apă într-o sursă de energie verde.
Cuprins:
Fondurile europene au permis construirea unei mici centrale hidroelectrice în cadrul sistemului de baraje Wehr 1, pe Insula Dunării, în centrul Vienei.
Centrala este alcătuită dintr-un sistem subteran de alimentare cu apă, o clădire de mici dimensiuni care adăpostește echipamentele de producere și control, o turbină cu șurub de 15 metri lungime și 3,8 metri înălțime, integrată în sistemul de baraj, precum și un tunel de evacuare cu o lungime de 60 de metri, potrivit Comisiei Europene.
Apa trece peste turbina cu șurub la nivelul barajului și îl face să se rotească. Generatorul transformă apoi această energie de rotație în energie electrică.
Hidrocentrala, în subteran, cu excepția clădirii mici
„Producerea energiei electrice din hidroenergie este ecologică, prietenoasă cu mediul. Această centrală va genera anual 400.000 kWh de energie electrică verde și va permite reducerea emisiilor de CO₂ cu aproximativ 175 de tone. Proiectul este mic ca dimensiune, dar remarcabil prin faptul că produce energie curată pentru mult peste 100 de gospodării vieneze și este aproape neobservat în mijlocul orașului”, spune Karl Gruber, director general Wien Energie.
Centrala are o putere de aproximativ 100 kW și poate produce anual peste 400.000 kWh de energie regenerabilă, suficient pentru aproximativ 130 de gospodării din Viena. Aceasta contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu circa 175 de tone pe an.
Cu excepția clădirii de mici dimensiuni, amplasată în parcarea barajului, toate componentele sistemului sunt construite subteran. Astfel, instalația nu are un impact vizual, ecologic sau structural negativ asupra spațiului verde din jur și nu produce poluare fonică.
Puterea redusă de aspirație a centralei înseamnă că aceasta nu reprezintă un pericol nici pentru persoanele care înoată în zonă, nici pentru pești.
Canalul Dunărea Nouă, apărare-cheie împotriva inundațiilor
Insula Dunării este o fâșie îngustă de pământ situată între fluviul Dunărea și Dunărea Nouă, un canal de pe partea estică a râului, excavat în anii 1970 și 1980 pentru a prelua surplusul de apă și a proteja Viena împotriva inundațiilor.
Materialul rezultat în urma lucrărilor de excavare a fost folosit pentru formarea insulei, care a devenit ulterior o zonă populară de agrement. Dunărea Nouă este folosită intens pentru activități sportive nautice.
După construirea barajului de la centrala hidroelectrică Freudenau, în anii 1990, între nivelul Dunării și cel al canalului secundar s-a creat o diferență de înălțime de aproximativ 4 metri.
Apa subterană și apa infiltrată din Dunăre puteau astfel să traverseze Insula Dunării și să ajungă în Noua Dunăre. Deoarece nivelul apei din albia laterală nu trebuie să depășească o anumită limită, era necesară evacuarea constantă a apei prin două sisteme de baraje.
Barajul 1, format din cinci baraje, fiecare cu dimensiunile de 24 de metri pe 4 metri, este unul dintre aceste sisteme.
Valorificarea potențialului energetic
Diferența de nivel dintre cele două ape și panta aferentă oferă un potențial pentru producerea de energie hidroelectrică, valorificând apa care altfel s-ar fi scurs pur și simplu.
Administrația municipală a apelor din Viena a identificat acest potențial nefolosit și a încheiat un parteneriat cu compania energetică Wien Energie pentru exploatarea sa.
Discuțiile comune au dus ulterior la conceperea și dezvoltarea noii centrale. După o perioadă de testare de câteva luni, centrala a intrat în exploatare în iunie 2017.
Operațiunile tehnice ale instalației, inclusiv monitorizarea, lucrările de întreținere și reparațiile, sunt responsabilitatea administrației municipale a apelor. Barajul continuă să îndeplinească rolul inițial de protecție împotriva inundațiilor, iar în cazul unei viituri sau al unei situații de urgență, centrala este oprită.
Pe lângă asigurarea unei surse de energie electrică ecologică, centrala contribuie și la prelungirea duratei de viață a barajului, deoarece acesta nu mai trebuie deschis și închis de mai multe ori pe zi pentru evacuarea apei.
Un alt beneficiu al proiectului este înlocuirea mecanismului manual complex de control al barajului cu un sistem automat de gestionare a centralei hidroelectrice.
Mica hidrocentrală pe Insula Dunării, 560.000 euro
Investiția totală pentru proiectul „Mica centrală hidroelectrică Wehr 1” s-a ridicat la 559.357 de euro, iar Uniunea Europeană a contribuit cu 251.711 euro prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional „Investiții pentru creștere și ocupare – Austria”, pentru perioada de programare 2014–2020.
Investiția face parte din prioritatea europeană privind „tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon”.
