Cine plătește după ce justiția bate toba: Statul achită daune de mii de euro pentru arestări nelegale, într-un dosar deschis acum șapte ani de DIICOT Caraș-Severin

Între timp, Luminița Jivan și alte două persoane arestate în dosar, Maria Păulescu și Adrian Ionel Panfilescu, au obținut daune morale pentru arestare nelegală.

Procurorul DIICOT care instrumentează cazul, Carmen Toader (fostă Vrânceanu), are în palmares și alte dosare cu descinderi spectaculoase, dar fără finalizare în instanță. Carmen Toader a făcut și obiectul unor investigații Rise Project, care au arătat cum procuroarea DIICOT s-a folosit de funcție pentru a ancheta concurenții în afaceri ai soțului său. 

Dosarul fără precedent al DIICOT Caraș-Severin

În 28 februarie 2020, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT) anunța că în Caraș-Severin a fost declanșată o anchetă de amploare care viza constituirea unui grup infracțional organizat al cărui scop era „obținerea unor profituri materiale prin subordonarea cât mai multor instituții publice”. 

Acuzațiile formulate de DIICOT Caraș-Severin erau deosebit de grave: „constituire de grup infracțional organizat, șantaj, complicitate la șantaj, folosirea influenței ori autorității de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, fals material în înscrisuri oficiale, abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului”.

„În luna decembrie 2018, membrii grupului infracțional organizat s-au folosit de posibilitatea numirii unei persoane apropiate la conducerea organizației județene a unui partid politic, în scopul preluării controlului asupra tuturor instituțiilor publice de la nivelul județului Caraș-Severin și asupra altor unități publice, care dispun de fonduri financiare importante, în scopul însușirii sumelor de bani prin contracte de servicii și lucrări executate parțial sau fictiv”, mai acuza DIICOT Caraș Severin.

Potrivit acelorași acuzații, „pentru preluarea controlului asupra instituțiilor publice din județul Caraș Severin, grupul infracțional urmărea schimbarea din funcții a șefilor acestor instituții publice și înlocuirea acestora cu persoane obediente sau apropiate de liderii grupării”.

Cine este procuroarea DIICOT care a declanșat ancheta

Rise Project a dezvăluit că ancheta a fost declanșată de procurorul Carmen Vrânceanu în anul 2019, pe ultima sută de metri a „domniei” lui Liviu Dragnea. Sursa citată arată că, intrat în conflict cu Liviu Dragnea, baronul PSD Ion Mocioalcă, ajuns între timp vicepreședinte al Curții de Conturi, a părăsit partidul în decembrie 2018 pentru a se alătura Pro România (condus de Victor Ponta).

După „dezertarea” lui Mocioalcă, șefia PSD Caraș-Severin a fost preluată de Luminița Jivan, sprijinită direct de Liviu Dragnea. 

„Funcția de președinte al Organizației Județene a PSD Caraș-Severin a devenit vacantă ca urmare a demisiei inopinate a fostului președinte Mocioalcă Ion, fapt ce a generat un vid de putere, întrucât demisia a venit ca un act neașteptat. (…) Grupul infracțional a văzut în acest vid de putere o oportunitate pentru preluarea conducerii organizației județene a PSD Caraș-Severin și folosirea acestei funcții pentru promovarea unor interese personale ale unor oameni de afaceri”, nota procuroarea DIICOT într-unul din documentele de la dosarul în care 16 persoane au fost puse sub acuzare.

Printre cei chemați la audieri s-a numărat și Codrin Ștefănescu, secretar general al PSD, în perioada respectivă.

Arestați de concubinul nașei procuroarei 

În 2020, deputata Jivan și-a încheiat cariera de parlamentar și a devenit consilieră a proaspătului președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca. Din această postură, în anul 2021, în dosarul deschis de DIICOT în 2019, la adresa Luminiței Jivan s-au adăugat acuzații noi. 

Potrivit Rise Project, de data aceasta, Jivan era învinuită că a făcut presiuni asupra șefei Direcției Județene de Drumuri Caraș-Severin, Maria Păulescu, pentru a direcționa fonduri către omul de afaceri Paul Armașu. 

În decembrie 2021, DIICOT a cerut și a obținut arestarea preventivă a Luminiței Jivan, a Mariei Păulescu și a soțului acesteia, Adrian Ionel Panfilescu.

Măsura a fost aprobată de judecătorul Petru Rustin Ciasc, fost președinte al Tribunalului Caraș-Severin și, ulterior, președinte al Secției Penale din cadrul acestei instanțe. Partenera de viață a lui Ciasc era, la acel moment, fosta judecătoare Gabriela Stuparu, nașă a procuroarei Carmen Toader, care ceruse arestarea. 

Stuparu se pensionase în 2017, iar în ianuarie 2020 devenise membră PSD. A fost aleasă, în același an, în funcția de consilier județean în Caraș-Severin. În vara lui 2022, Stuparu a cerut ordin de restricție împotriva lui Ciasc, invocând violența domestică, potrivit presei locale. 

Puși în libertate de Curtea de Apel Timișoara

În cadrul investigației „Clanul din Banat care sufocă încet justiția”, Rise Project a arătat că Jivan, Păulescu și Panfilescu au contestat măsura preventivă la Curtea de Apel Timișoara, care i-a pus în libertate. 

Unul dintre argumentele judecătorilor care au revocat trimiterea în arest a celor trei a fost că „încheierea pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la tribunal nu este motivată”. 

„Se observă că în cuprinsul încheierii contestate a fost preluată în întregime propunerea de arestare preventivă formulată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Caraș-Severin, după care judecătorul de drepturi şi libertăţi, trecând la analiza acesteia, a enunţat doar unele articole din Codul de procedură penală care reglementează măsura arestării preventive, precum şi unele principii care se desprind din jurisprudenţa CEDO, fără a analiza în concret niciuna din acuzaţiile aduse inculpaţilor prin prisma existenţei unor probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că au săvârşit infracţiunile pentru care se solicită arestarea preventivă”, au arătat judecătorii care au dispus punerea în libertate a celor trei.

Magistrații Curții de Apel Timișoara au mai subliniat că în propunerea de arestare „nu se arată în niciun fel cum ar fi urmărit inculpata (n.r. Luminița Jivan) să delapideze sumele de bani, procurorul acuzând-o la modul generic că ar fi urmărit alocarea sumelor de bani nejustificate către primarii agreaţi de ea din cadrul PNL, uşor de redirecţionat către oamenii de afaceri din anturajul ei, însă această acuzaţie generală nu poate fi încadrată juridic ca o infracţiune”.

Daune morale pentru arestare nelegală

Mai întâi Luminița Jivan, apoi Maria Paulescu și Adrian Ionel Panfilescu au dat în judecată statul român (prin Ministerul Finanțelor), cerând daune morale pentru cele șapte zile de arestare nelegală. 

Fosta deputată a obținut câștig de cauză în instanță, statul român fiind obligat să îi achite daune morale de 35.000 de lei. 

„Arestarea nelegală a apelantei reclamante pe o perioadă de 7 zile a cauzat acesteia un prejudiciu moral, ținând cont inclusiv de faptul că în acest timp a planat asupra sa suspiciunea că s-ar face vinovată de infracţiunile reproşate în propunerea de arestare, fiind afectate, în mod implicit, acele atribute ale persoanei care influenţează relaţiile sociale – onoare, reputaţie, precum şi pe cele care se situează în domeniul afectiv al vieţii umane – relaţiile cu prietenii, apropiaţii, toate concretizându-se în suferințe pe plan moral”, se arată în motivarea deciziei pronunțate de Curtea de Apel Timișoara.

Judecătorii au mai arătat că pe parcursul celor șapte zile petrecute în arest „reclamanta a resimţit inconveniente de ordin fizic datorate pierderii confortului avut în stare de libertate şi a îngrădirilor avute pe perioada arestului inerente sistemului penitenciar”.

În 20 februarie 2026, Curtea de Apel Timișoara a pronunțat sentința definitivă și în dosarul în care Maria Păulescu și Adrian Ionel Panfilescu au cerut daune morale, acordându-le fiecăruia câte 30.000 de lei daune morale.

Anchetată după ce a cerut o expertiză

În total, 95.000 de lei daune morale (în jur de 19.000 de euro), preț achitat din banii noștri, după o demonstrație de forță a DIICOT Caraș-Severin. Nu forță în slujba cetățenilor, ci forță de intimidare, după cum au perceput-o cei trei inculpați. 

Păulescu a declarat pentru Rise Project că ancheta DIICOT în cazul său a coincis cu o expertiză pe care a solicitat-o la o lucrare efectuată de firma lui Ion Bejeriță, persoană cu care soțul procuroarei, Cătălin Vrânceanu, a avut afaceri comune. 

„La un moment dat, ea (n.red .- Carmen Vrânceanu) a recunoscut că, din cauza carotelor (n.red. – probe cilindrice luate din asfalt pentru analize) pe care le-am făcut cu Universitatea, sunt acolo (n.r. – audiată). Mi-au dat altă declarație să semnez. Am refuzat. Mi-a strigat, m-a umilit. Am cerut să-mi dea documentele (n.r. – ridicate la percheziție) ca să pot scrie. Mi-a dat o parte, iar apoi, când a văzut ce documente am, a închis plicul”, a declarat Păulescu, pentru Rise Project. 

Dosarul zace de șapte ani în sertarele DIICOT

Surse apropiate cazului au declarat că de ani de zile în ancheta deschisă în 2019, care îi vizează pe Păulescu, Jivan și Panfilescu, nu s-a mai făcut nimic, dar dosarul nici nu a fost închis. 

De altfel, Rise Project a arătat că, în 2022, fostul președinte al CJ Caraș-Severin, Romeo Dunca, reclama tergiversarea acestui dosar. 

DIICOT, prin procurorul Alex Florența, pe atunci șef al Secției de Combatere a Criminalității Organizare, a răspuns că a fost recomandată „prioritizarea acestui dosar, prin efectuarea cu ritmicitate a actelor de urmărire penală”.  

„În curs de soluționare”, dar la secret

Printr-o cerere transmisă DIICOT, Libertatea a cerut să comunice stadiul dosarului care vizează cele trei persoane pentru care au fost acordate daune morale pentru arestare nelegală (73/D/P/2019) și când s-au făcut ultimele acte de urmărire penală în acest caz. DIICOT a transmis că „dosarul este în curs de soluționare”, iar din acest motiv nu pot fi furnizate alte informații decât cele făcute publice prin comunicatele de presă. 

DIICOT a invocat articolul din Legea privind liberul acces la date de interes public, care spune că „se exceptează de la accesul liber al cetățenilor informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare”. 

Alte dosare în care procuroarea Vrânceanu a făcut spectacol

Dosarul Jivan/Păulescu/Panfilescu, deschis în 2019, nu este singurul instrumentat de procuroarea Carmen Toader (fostă Vrânceanu) care a debutat cu descinderi spectaculoase și care s-a „fâsâit” pe parcurs. 

Un exemplu este dosarul de trafic de migranți în care DIICOT Caraș-Severin a făcut descinderi spectaculoase în iunie 2024. 

În acest dosar, au fost vizați, printre alții, Dan Vasile, fost polițist la „Doi și-un sfert” – devenit om de afaceri în domeniul importului de forță de muncă, și Sorin Gabriel Tivadar, fondator al grupului Mecler și politician PSD. Și acest dosar este în lucru, iar surse apropiate dosarului au declarat că ancheta se realizează într-un ritm „infernal”, cu „1-2 audieri pe an”. 

Ancheta în acest caz s-a suprapus cu o investigație Rise Project pe tema traficului  de migranți. Pentru că personajele investigate de DIICOT apar și în investigația Rise Project, procuroarea Vrânceanu a emis o ordonanță prin care a cerut redacției să „predea” „datele aflate în posesia sau sub controlul său care au stat la baza materialelor jurnalistice”. 

Rise Project a făcut publică ordonanța DIICOT și a reclamat „acțiunea abuzivă” a procuroarei Vrânceanu. O zi mai târziu, șeful Biroului DIICOT Caraș-Severin, Adrian Stamatin, a dispus infirmarea ordonanței emise de Carmen Vrânceanu, invocând vicii de procedură. 

Un alt dosar în care procuroarea Vrânceanu a făcut spectacol a „bubuit” în octombrie 2025. 

DIICOT Caraș-Severin a făcut aproape 60 de percheziții, acuzând constituirea unei grupări de contrabandă cu aur, vizați de anchetă fiind inclusiv șefa DGA Timiș, Mihaela Ianăș și adjunctul IPJ Timiș, Florin Bolbos. Șase persoane, inclusiv șefa DGA, au fost duși de DIICOT la arestare, dar toți au fost lăsați de judecători în libertate. Mai mult decât atât, lui Florin Bolbos, pus sub control judiciar, i-a fost ridicat și controlul judiciar.

„Client” al procuroarei Vrânceanu a fost și fostul primar al comunei Pojejena, contrabandistul de țigări Omer Radovancovici, supranumit și „Prințul Clisurii”. Acuzat de trafic de minori, arestat timp de șapte zile într-un dosar DIICOT, dar pus ulterior în libertate de Curtea de Apel Timișoara, Radovancovici a obținut daune morale de 35.000 de lei pentru arestare nelegală. 

Spre deosebire de cazul Luminiței Jivan, acest dosar a fost trimis în judecată la finalul anului 2025, după doi ani de cercetări.  Rechizitoriul a fost validat de Tribunalul Caraș-Severin, contestația din faza camerei preliminare fiind pe rolul Curții de Apel Timișoara.  

DIICOT refuză să comunice situația controalelor la structura teritorială Caraș-Severin

În raportul de activitate al DIICOT pentru anul 2024 (pagina 109) este menționată „demararea unui control tematic la nivelul întregii direcții, în vederea asigurării unui nivel ridicat de calitate a actelor întocmite, a unui standard de probațiune unitar la nivelul direcției și respectarea unei durate rezonabile a procedurilor judiciare”. 

În baza acestor mențiuni, Libertatea a cerut DIICOT să comunice ce înseamnă „durata rezonabilă a procedurilor judiciare” și care este durata rezonabilă a acestor proceduri. De asemenea, Libertatea a cerut DIICOT să arate câte controale de verificare a calității actelor întocmite și a respectării duratei rezonabile a procedurilor judiciare au fost efectuate în perioada 2020 – 2025 la nivelul DIICOT Caraș-Severin și care au fost rezultatele acestor verificări. 

În răspunsul trimis ziarului, DIICOT a transmis că informațiile cerute exced Legii 544/2001, privind liberul acces la informații de interes public, astfel de informații intrând în categoria consultațiilor juridice oferite de avocați.   

„În practica judiciară (Hotărârea nr. 77/2002 din 04/02/2022 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, Hotărârea nr. 417 din 15.02.2023 pronunțată de Curtea de Apel București) s-a statuat, în mod constant, că informațiile de interes public trebuie să aibă caracter determinat, adică să fie identificabile în concret”, a transmis DIICOT la solicitarea Libertatea. 

În același răspuns, se mai arată că „demersurile avute în vedere de o autoritate publică, luarea de măsuri sau justificarea unor decizii nu constituie informații de interes public dintre cele supuse comunicării, de vreme ce nu au caracterul concret cerut de lege pentru astfel de informații”. 

„Precizăm totodată, că potrivit art. 233 din Legea 303/2002, procurorii nu pot îndeplini activități care, potrivit legii, se realizează de avocat. În consecință, nu vă putem oferite consultațiile juridice solicitate la punctul 5.b din cerere (n.r. care se referă la numărul de controale efectuate în perioada 2020-2025 la nivelul DIICOT Caraș-Severin)”, a mai transmis DIICOT pentru Libertatea.