România evită retrogradarea în categoria „junk”: Fitch menține ratingul de țară la BBB- cu perspectivă negativă

Deși calificativul menține datoria guvernamentală pe ultima treaptă recomandată investițiilor, decizia este un răgaz vital pentru economie, pentru că evităm astfel retrogradarea în categoria „junk”.

Fitch, despre ratingul de țară al României

În raportul oficial, Fitch menționează următoarele:

„Ratingurile României sunt susținute de calitatea de membru al UE și de fluxurile de capital asociate, care sprijină convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernării se află peste nivelul țărilor din categoria de rating „BBB”. Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitele fiscale și de cont curent (CAD) mari și persistente, de creșterea raportului datorie publică/PIB și a datoriei externe nete/PIB, de inflația ridicată și de o politică internă din ce în ce mai fragmentată și polarizată.

Punctul de vedere negativ (Perspectiva negativă) reflectă deteriorarea finanțelor publice din cauza deficitelor fiscale mari — deși în scădere — și a creșterii ponderii datoriei publice în PIB. Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii guvernului format din patru partide, în timp ce calea către o soluționare rămâne neclară. Măsurile de consolidare au îmbunătățit perspectiva fiscală, însă rămân riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor de punere în aplicare, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerentelor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028.”

Fitch prevede că deficitul va coborî la 5,9% din PIB până la finalul lui 2026

Conform estimărilor Fitch, deficitul bugetar general al țării va coborî la 5,9% din PIB până la finalul anului 2026.

Această cifră plasează evoluția fiscală ușor sub ținta oficială de 6% asumată de Executiv și marchează o ajustare substanțială față de nivelul critic de 9,3% înregistrat în 2024. Cu toate acestea, analiștii agenției atrag atenția că, deși tendința este una de îmbunătățire, deficitul României rămâne în continuare printre cele mai ridicate din rândul țărilor care împart aceeași categorie de rating, „BBB”.

Eforturile de consolidare fiscală se reflectă cel mai bine în cifrele din prima jumătate a anului 2026. Deficitul de cash al statului a fost redus semnificativ, ajungând la 42 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 2% din PIB-ul estimat pentru acest an. Prin comparație, în primele șase luni ale anului 2025, gaura bugetară atinsese cifra de 70 de miliarde de lei.

Această reducere substanțială a fost alimentată de două pârghii principale. Pe de o parte, veniturile statului au crescut simțitor, susținute direct de majorarea taxei pe valoarea adăugată. Pe de altă parte, cheltuielile publice au fost menținute la un nivel relativ stabil, ca urmare directă a deciziei de a îngheța salariile din sectorul bugetar și pensiile.

Ce se întâmplă cu investițiile și fondurile europene

Dacă prima parte a anului a fost marcată de prudență și economii, a doua jumătate din 2026 este așteptată să aducă o accelerare a cheltuielilor de capital. Până în prezent, ritmul de execuție al investițiilor a fost unul moderat, atingând 36% din ținta anuală stabilită de Guvern, conform raportului Fitch.

În ceea ce privește proiectele finanțate din fonduri de la Uniunea Europeană, gradul de realizare a ajuns la 40%. Această încetinire temporară a proiectelor de infrastructură și dezvoltare a fost cauzată atât de sezonalitatea specifică lucrărilor tehnice, cât și de factori de natură politică, printre care un rol esențial l-a jucat aprobarea cu întârziere a bugetului de stat pentru anul 2026. Economiștii se așteaptă însă ca ritmul investițiilor să crească accelerat în lunile următoare.

Ce însemna o eventuală retrogradare

O eventuală retrogradare ar fi declanșat un efect de domino devastator pentru cetățeni și companii. Trecerea la statutul de investiție speculativă ar fi determinat fondurile internaționale să își retragă rapid capitalul din țară, generând o creștere explozivă a costurilor la care se împrumută statul. În viața de zi cu zi a românilor, acest lucru s-ar fi tradus prin scumpirea masivă a creditelor de consum și ipotecare, creșterea accelerată a dobânzilor și o depreciere bruscă a leului în raport cu moneda euro.

Atât analiștii grupului Erste, cât și alți experți din piață au anticipat menținerea acestui calificativ la limită. Rezultatul favorabil este atribuit măsurilor de ajustare fiscală și încercărilor de reducere a deficitului aplicate de Guvernul Bolojan, chiar și într-un climat marcat de o instabilitate politică accentuată.

Alexandru Nazare, discuții cu cei de la Moody’s cu câteva ore înainte de anunțarea ratingului Fitch

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a confirmat vineri că a purtat discuții „la foc continuu” cu reprezentanții agențiilor de rating pentru a susține cauza României. Printre acestea s-a numărat și o întrevedere complexă cu evaluatorii de la Moodys.

Oficialul român le-a prezentat experților internaționali datele recente privind reducerea deficitului bugetar în primul semestru, evoluția veniturilor și a cheltuielilor, dar și stadiul reformelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Am continuat azi dialogul cu reprezentanţii Moodys, iar între timp aşteptăm raportul Fitch din această seară. Am avut o discuţie complexă, în cadrul căreia am prezentat execuţia bugetară, măsurile pentru reducerea deficitului, evoluţia veniturilor şi cheltuielilor, reformele în derulare şi planurile de finanţare pentru viitor”, a transmis Nazare pe Facebook vineri seară, susținând că România are „argumente solide” pentru a-și menține ratingul de țară.

Chiar dacă pericolul imediat a fost îndepărtat, economia românească rămâne sub o monitorizare strictă. Și în februarie 2026, analiștii Fitch aveau remarci similare, notând atunci că, spre deosebire de alte state din aceeași categorie de rating, România beneficiază de pe urma statutului de membru al Uniunii Europene, de un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor mai ridicat și de accesul la fondurile europene.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro