Centrul a înregistrat 2.060 de solicitări de negociere cu băncile și instituțiile financiare nebancare (IFN), în primele șase luni ale anului, ceea ce înseamnă o creștere de 40% față de aceeași perioadă din 2025.
Cel mai mare număr de cereri din istoria de peste 10 ani a instituției
Aceasta este cea mai mare creștere semestrială din istoria de peste un deceniu a CSALB.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/cereri-romani-renegociere-banci-1024x559.jpg)
Infografic realizat cu ajutorul Inteligenței Artificiale
În al doilea trimestru al anului 2026, au fost înregistrate 1.092 de cereri conforme, marcând primul trimestru din istoria instituției în care numărul solicitărilor a depășit 1.000.
Creșterea reflectă dificultățile economice cu care se confruntă tot mai multe familii, în contextul inflației, al creșterii costului vieții și al incertitudinilor economice globale, au precizat reprezentanții CSALB.
Băncile au acceptat negocieri cu clienții, IFN-urile au refuzat
Din cele 2.060 de cereri, 1.458 au vizat băncile, iar 602 au fost adresate IFN-urilor.
Deși numărul solicitărilor către IFN-uri a crescut cu 63% față de primul semestru din 2025, acestea nu au participat la nicio negociere, spre deosebire de bănci, care au acceptat aproximativ 400 de proceduri de conciliere.
Alexandru Păunescu, reprezentant al Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB, a subliniat că „în ultimii 10 ani băncile și-au schimbat modul de relaționare cu clienții și tratează negocierile într-o manieră mult mai flexibilă și mai personalizată.
Abordarea conflictuală s-a redus, disponibilitatea băncilor pentru negociere a crescut considerabil, inclusiv procedurile interne ale băncilor fiind adaptate pentru a susține acest proces”.
Beneficiul mediu obținut: 2.700 de euro per caz rezolvat
În primele șase luni ale anului, 91% dintre negocierile realizate prin CSALB s-au încheiat cu un acord între consumatori și bănci.
Potrivit datelor furnizate de Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor Bancare, beneficiile financiare totale obținute de consumatori au ajuns la aproape un milion de euro, cu un câștig mediu de 2.700 de euro per caz.
„Suma aceasta înseamnă reduceri de comisioane sau eliminarea lor, reducere de dobândă, scădere din sold, diverse metode pe care conciliatorul le-a găsit ca să satisfacă cererea clientului, bineînțeles cu acordul băncii. Acestea sunt soluții pe care le agreează ambele părți care negociază, și consumatorul, și banca. Iar pentru fiecare caz în parte rezolvat este o medie de 2.700 de euro”, a explicat Cătălin Bălan, PR CSALB, pentru Libertatea.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/grafic1-1024x521.jpg)
Sursa: CSALB
De asemenea, 59 de procese aflate pe rol au fost închise prin conciliere, evitând astfel continuarea litigiilor în instanță.
Recent, BNR a anunțat că amenda istorică de 710 milioane de euro pentru bănci ar putea fi depășită de procesele românilor pe ROBOR.
Luna trecută, Consiliul Concurenței a sancționat băncile cu 3,7 miliarde de lei (710 milioane de euro), acuzând coordonarea comportamentului prin schimburi de informații „confidențiale și strategice” în stabilirea ROBOR, ceea ce ar fi distorsionat rezultatul acestuia.
Ce au cerut românii cel mai des
Majoritatea cererilor analizate de conciliatori sunt legate de credite bancare. Printre cele mai frecvente solicitări se numără:
- reducerea ratelor lunare
- diminuarea soldului creditului
- restituirea dobânzilor sau comisioanelor
- reeșalonarea sau refinanțarea împrumuturilor
- renegocierea condițiilor contractuale
- conversia creditelor în altă monedă
- trecerea de la ROBOR la IRCC
- recalcularea dobânzilor.
- eliminarea unor clauze considerate împovărătoare.
Consumatorii cer, de asemenea, radierea înregistrărilor din Biroul de Credit, revenirea la un grafic de rambursare după executare silită sau trecerea la dobândă fixă.
Situațiile generate de fraude bancare sunt, de asemenea, un motiv frecvent de solicitare a concilierii.
Creșterea soluțiilor amiabile
Un alt fenomen remarcat de CSALB este creșterea numărului de cazuri soluționate amiabil, fără deschiderea unei proceduri de conciliere.
În prima jumătate a anului 2026, 202 cereri au fost rezolvate direct între părți, dintre care 166 de către bănci și 36 de către IFN-uri.
„Din păcate, IFN-urile au acceptat mai puțin de 60 de cereri de negociere în ultimii 8 ani, ceea ce reprezintă un semnal de îngrijorare pentru disponibilitatea către dialog și rezolvarea amiabilă a problemelor pe care le întâmpină consumatorii instituțiilor financiare nebancare. IFN-urile au fost mai deschise către rezolvarea directă a solicitărilor, multe dintre acestea fiind pentru ștergerea înregistrărilor negative din Biroul de Credit”, a mai precizat reprezentantul BNR.
Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, numărul soluțiilor amiabile aproape s-a dublat.
Care sunt avantajele concilierii prin CSALB
Principalele beneficii ale concilierii sunt rapiditatea și lipsa costurilor pentru consumatori.
O negociere durează, în medie, două săptămâni, în timp ce un proces în instanță poate dura ani și presupune cheltuieli suplimentare.
De la înființarea CSALB, în 2016, au fost desfășurate peste 6.400 de negocieri între consumatori și instituțiile financiare, iar alte 3.000 de cazuri au fost rezolvate direct, fără inițierea procedurilor oficiale.
Statisticile arată că dialogul amiabil devine tot mai des metoda preferată de români pentru rezolvarea disputelor financiare.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_055fbcb628ef51c59f72a2a9596163ac.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_f53378920c5a9cdac2aa523f444da340.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_4aa8601bfcee04ed7d043c77224ef664.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_23b7024396d3ddfefe27a9a80116c344.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_522f749f5859477ac3432c1d9ef5418d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_f00d4b7a7610413491ee53eb75d92e3d.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_384dc5bf20b240062f4bf9e5f86fa418.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_a5e04e575eeb6a02bcd04d092f301948.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_ad7541ca2c588fa31cee8870ec1dff5f.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/50_4e5d10b42789a9424cb14fd469ee9524.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_d349925b10067b61941cc3defe23877d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_2b036ec7d9c3ad12ace076f04fa2d5a5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_6f37ddb7a1b3ee53fb44eb58998532b8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_425a1eeec64b51b5a5ca5e4b84b9c969.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_f97d8f1fea4e883dcca703be19a5d71b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_2f3ad250f510d5d3e808e8a9e65aedd2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_2986dde1b55e0e0f2be0384fc56aeeec.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_f68dfc0db50b0852ed7db2232bf26c4b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_2f50f2f98e3fe05cc67e7e779e36de93.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_1b5ff70c7a7c479f3e6cec1b877d3362.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_ebe4a8572153fa05bb0018386f2162f3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_eb0b3cf831f345d52deba5b8639e0d61.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_09ef62cb0b5cd4942c23c809e5c28976.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_6825454a0e0d6a05fb6f8dfec99a09b6.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_876d9f7f0d01b7d0594434e212dacebb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_2c6bc32e13dcf5bbefc02d739d42b2f3.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/nicusor-dan-discurs-paris-e1784037758762.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/ilie-bolojan-la-conferinta-de-presa-foto-gov-e1784022655110.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/super-neatza-4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/bianca-dragusanu-8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_8cfce6f91e1b53b2327a1a80ad02fa3a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_cbb08ddb13d539b3c20911a71a60c3c5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_ea7dcd5d0b2ed441898d8b07d4f389ec.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_c1eb491ee8f9049584d0411e4bec95d8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/gettyimages-2221346930.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/camera-croatia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/insula-diaporos-halkidiki-sithonia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/ce-este-sapunul-de-marsilia-si-la-ce-se-foloseste.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/de-ce-fulgerele-se-vad-inainte-sa-se-auda-tunetul.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/faina-de-tapioca.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/de-ce-nu-mai-raceste-aerul-conditionat-greseli-frecvente.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/piersici-nectarine.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/ceai-de-cozi-de-cirese.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/ce-este-uleiul-de-neem-si-la-ce-foloseste.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/muncitori-asiatici-romania-foto-international-work-finder-9-1.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/magazin-lidl-belgia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2024/03/168481219lnormalnone-scaled.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/marian-motocu-eugen-sechila.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/gettyimages-2238074428-e1780733796611.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/decizie-iccj.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/pink-floyd-the-wall-profimedia-0560345991-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/receptie-summit-nato-2026-profimedia-1115102646.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.