Ministrul Oana Țoiu, prima reacție după ce Libertatea a dezvăluit că MAE achită facturile celor care ocupă abuziv ambasadele din Africa

În contextul în care MAE a plătit utilități și pază pentru clădiri ocupate gratuit, cum este cazul sediului din Zambia, unde s-au acumulat datorii de un milion de dolari, ministrul a anunțat că întreg patrimoniul extern de 1,8 miliarde de lei va fi trecut sub reguli stricte de transparență prin OUG 90/2025, pentru a opri risipa banului public.

Pierderi de 5 milioane lei în 20 de ani

Două decenii de nepăsare au costat România peste cinci milioane de lei, iar fostele sedii diplomatice din Africa au devenit un simbol al risipirii banilor publici. În Namibia, Zambia și Mozambic, imobilele statului român, destinate să aducă venituri la buget, au fost locuite gratuit de cetățeni străini sau de foști angajați. În plus, Ministerul Afacerilor Externe a suportat costurile pentru utilități și pază.

„Acum reparăm și recuperăm ce se poate, dar mai ales ne asigurăm că nu se va mai repeta”, a declarat Oana Țoiu, abordând una dintre cele mai grave probleme de gestionare a patrimoniului public din ultimii ani.

Cine sunt „chiriașii eterni” pentru care statul român a continuat să plătească

Un audit recent scoate la lumină un tablou îngrijorător:

• Până în 2025, multe dintre aceste bunuri imobile nici măcar nu erau trecute corect în inventarul statului.
• În Lusaka, Zambia, o instanță a stabilit în 2021 că România are de recuperat peste un milion de dolari din chirii neplătite încă din 2004. Cu toate acestea, o parte din datorie a fost prescrisă din cauza lipsei de acțiune la timp.
• „Chiriașii eterni” includeau colaboratori locali, cetățeni străini și chiar familii ale unor foști angajați care au continuat să locuiască în clădiri ani de zile fără a plăti nimic.

Cum vrea guvernul să repare situația

Pentru a evita repetarea acestor greșeli, Guvernul a adoptat OUG 90/2025, care prevede reguli stricte pentru administrarea și închirierea patrimoniului din afara granițelor. „De acum înainte, misiunile diplomatice și organizațiile internaționale vor avea prioritate în închirierea acestor imobile, iar sumele încasate vor fi raportate transparent”, a explicat Oana Țoiu.

În plus, Ministerul Afacerilor Externe a colaborat cu Ministerul Culturii și Ministerul Finanțelor pentru a actualiza valoarea de inventar a clădirilor. La începutul acestui an, patrimoniul extern al României a fost evaluat la 1,8 miliarde lei, incluzând 84 de clădiri, cum ar fi sedii de misiuni, blocuri de locuințe și alte construcții.

Deși multe probleme persistă, autoritățile susțin că direcția s-a schimbat. „Patrimoniul României din afara granițelor nu va mai rămâne pe mâna profitorilor. Ne uităm unde nimeni nu s-a uitat de 20 de ani și luăm decizii chiar și atunci când sunt incomode”, a subliniat Țoiu.

Nu se știe clar cine și cum a închiriat sediile misiunilor diplomatice 

Totodată, se propune schimbarea politicii de închiriere, cu prioritizarea unor chiriași instituționali considerați mai siguri, precum reprezentanțe diplomatice sau organizații guvernamentale, pentru a reduce riscurile viitoare. 

„În cuprinsul procedurii de închiriere recomandarea este să se țină cont de destinația imobilului şi să se prevadă ca, în procesul de selecție al potențialilor locatari, să fie prioritare persoane juridice care prezintă încredere (de exemplu: reprezentanțele diplomatice ale altor state, autorități guvernamentale/locale, asociații neguvernamentale etc), reducându-se astfel riscul neîncasării chiriilor şi/sau însuşirii frauduloase a imobilelor. 

De asemenea, vă recomandăm stabilirea cuantumului chiriilor cuvenite şi neîncasate, aferente imobilelor din Mozambic/Maputo, Zambia/Lusaka şi Namibia/Windhoek (sediu misiune şi reşedință); înregistrarea debitelor în evidența contabilă şi întreprinderea tuturor demersurilor legale împotriva chiriaşilor din Namibia/Windhoek (sediu misiune şi reşedință), în vederea recuperării chiriei şi a utilităților plătite de MAE pentru aceste imobile”, potrivit documentului citat.

Când au fost închise misiunile diplomatice și cele trei țări africane

Misiunea diplomatică a României în Mozambic (Ambasada de la Maputo) a fost închisă oficial în anul 2011, ca parte a unei măsuri de reorganizare și eficientizare a rețelei diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe. Ultimul ambasador rezident al României în Republica Mozambic (Maputo) înainte de închiderea misiunii în 2011 a fost Valeriu Ticu (acreditat în 2001 și aflat la post până la restructurarea rețelei diplomatice). 

După anul 2011, din cauza desființării ambasadei din Maputo, relațiile diplomatice cu Mozambic au fost gestionate de Ambasada României la Pretoria (Africa de Sud). Astfel, ambasadorii acreditați în Africa de Sud sunt, prin cumul, și ambasadori nerezidenți în Mozambic. 

În Namibia, România a avut o reprezentare diplomatică rezidentă la Windhoek în prima parte a anilor 90. Misiunea a fost închisă în a doua jumătate a anilor 90. După închidere, acreditarea pentru Namibia a fost preluată, în principal, de la Pretoria. Deși misiunea a fost închisă ca activitate diplomatică, statul român a păstrat în proprietate sau administrare clădirile (sediul misiunii și reședința), care au fost ulterior închiriate în condiții neclare așa cum am precizat anterior. 

Și în Zambia situația este similară. Misiunea diplomatică a României în acest stat african a fost închisă tot în anii 90, iar responsabilitatea pentru relația cu Zambia și pentru gestionarea patrimoniului imobiliar din Lusaka a revenit tot ambasadei României la Pretoria.

În prezent, ambasadoarea României la Pretoria este Monica-Cecilia Sitaru, numită în această funcție în mai 2021. Anterior, reprezentantul României la Pretoria a fost Marius Constantin Borănescu (2016-2021).

Dezinteresul pentru patrimoniul României abandonat în Africa nu se reduce doar la sediile celor trei misiuni diplomatice închise. Libertatea a relatat recent despre situația unor opere de artă semnate de autori celebri, abandonate în sediile unor misiuni diplomatice externe, fără supraveghere și fără garanții privind integritatea lor. O parte dintre aceste lucrări au fost descoperite într-o stare avansată de degradare, unele fiind chiar roase de termite.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro