Această rută este o enigmă, deoarece Munții Uinta au o vechime de aproximativ 50 de milioane de ani, în timp ce râul s-a format mult mai târziu. Logica hidrologică ar fi dictat ca râul să ocolească obstacolul masiv, nu să treacă prin el.

Teorii anterioare demontate

Adam Smith, cercetător în modelare numerică la Universitatea din Glasgow și autorul principal al studiului, explică de ce ipotezele anterioare nu au rezistat analizei.

  • Ipoteza râului Yampa: S-a sugerat că un alt râu ar fi săpat un canal inițial spre nord. Totuși, acest lucru ar fi necesitat o forță erozivă imensă, pe care un râu mic nu o putea genera fără a lăsa urme gigantice și în alte lanțuri muntoase.
  • Ipoteza sedimentelor: O altă teorie susținea că acumularea de sedimente a ridicat temporar nivelul râului, permițându-i să curgă peste vârfuri. Dovezile geologice din teren contrazic însă această idee, sedimentele nefiind suficient de înalte.

Fenomenul „picurării litosferice”

Cercetătorii propun acum o explicație revoluționară, publicată luni în Journal of Geophysical Research: Earth Surface: Munții Uinta s-au scufundat temporar din cauza unui proces geologic numit „picurare litosferică”.

Acest fenomen apare atunci când masa munților creează o presiune uriașă la baza scoarței terestre, formând minerale dense (precum granatul). Acestea devin mai grele decât mantaua de dedesubt și formează o „picătură” imensă care se desprinde lent, trăgând scoarța – și implicit munții – în jos.

„Picurarea a coborât munții atât de mult, încât aceștia au devenit calea cu cea mai mică rezistență pentru apă”, a explicat Smith.

Odată ce râul Green a început să curgă peste munții coborâți, a continuat să erodeze roca, creând spectaculosul Canion Lodore, cu pereți de 700 de metri, vizibil și astăzi.

Dovezile se află la 200 de kilometri sub pământ

Pentru a valida teoria, echipa a folosit tomografia seismică (hărți 3D ale interiorului Pământului). Scanările au relevat o masă distinctă la 200 de kilometri adâncime sub Munții Uinta, care seamănă perfect cu o „picătură” litosferică desprinsă.

Calculele arată că această masă s-a desprins acum 2-5 milioane de ani. Acest eveniment a declanșat un efect de „ricoșeu” (recul), ridicând din nou munții la înălțimea actuală, dar lăsând râul deja înșurubat în canionul pe care îl săpase.

Mitchell McMillan, geolog la Institutul de Tehnologie din Georgia, a salutat studiul, menționând că, indiferent dacă ipoteza se va confirma definitiv, abordarea care leagă indiciile de la suprafață cu procesele din adâncurile mantalei este extrem de valoroasă pentru înțelegerea formării reliefului.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.