„Moneda rusească”, jocul care se lasă cu vânătăi în rândul copiilor. Cum trebuie să abordeze părinții provocările de pe TikTok
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Andreea Ionescu, una dintre fondatoarele grupului civic „Părinții cer schimbare”, și psihologa Keren Rosner au explicat, într-o discuție cu Școala 9, de ce se simt copiii atrași de jocuri popularizate de TikTok. Chiar și atunci când ajung să se lovească și să se întreacă în vânătăi, cum este cazul provocării „Moneda rusească”, populară în România.
Cuprins:
Un nou joc intitulat „Moneda rusească” a devenit, în ultima perioadă, tot mai popular printre copiii din România, grație filmulețelor încărcate de aceștia pe TikTok. Deși pare, la prima vedere, un joc inofensiv, „Moneda rusească” stârnește îngrijorare în rândul părinților, iar asta pentru că cei mici se pot alege cu răni serioase în urma lui.
Regulile sunt simple: participanții la joc trebuie să rotească o monedă, pe o masă. Cine nu reușește să mențină rotația primește, drept pedeapsă, o lovitură puternică cu moneda peste degete.
Elevii se joacă la școală, în pauze, iar jocul a devenit popular pentru că cei mici se filmează între ei atunci când primesc loviturile peste mâini și urcă apoi filmulețele pe TikTok pentru a se lăuda cu rănile.
„Moneda rusească” a devenit cunoscut și printre elevii de clase primare și este jucat atât de fete, cât și de băieți, potrivit filmulețelor din aplicație. Ele ajung să fie vizionate de milioane de utilizatori.
De ce e periculos jocul „Moneda rusească”
Andreea Ionescu, una dintre fondatoarele grupului civic „Părinții cer schimbare”, spune că a auzit de acest joc de la băiețelul ei de 13 ani, fiind jucat și la școala unde învață el. „Mi-a și arătat cum se joacă. Nu este chiar un joc periculos, din punctul meu de vedere. Am văzut, de-a lungul timpului, că au existat pe TikTok numeroase alte provocări cu consecințe mult mai grave”.
Problema de fond, spune Andreea, este că pericolele vor exista întotdeauna, atât pe rețelele de socializare, cât și în viața reală. Și, pe măsură ce copiii cresc, devine tot mai greu să le monitorizezi activitatea pe rețelele de socializare.
„Chiar dacă tu, ca părinte, ai destule cunoștințe digitale, dacă copilul va vrea să ascundă ceva de tine, o va face. Are toate cunoștințele necesare, mereu va apărea vreun program de care noi nu vom ști”, adaugă activista.
Părinții nu-i pot proteja pe copii prin control sau pedepse
Ce e de făcut pentru a evita aceste pericole și pentru a ne ști copiii în siguranță? Ei bine, cheia stă în permanenta comunicare dintre părinte și copil, e convinsă Andreea. „Există această dorință a lor de apartenență la un grup social, la o gașcă, nu e nimic anormal să-și dorească să participe la astfel de jocuri și provocări, și chiar să o facă. După părerea mea, rezolvarea stă în comunicare, în educația de acasă”, crede părintele.
Noi, ca părinți, trebuie să fim în permanență conectați cu copiii noștri, să discutăm deschis și onest cu ei, să le explicăm de ce nu e bine să facă anumite lucruri, să le vorbim despre aceste pericole și despre consecințele lor, nu doar să încercăm să-i controlăm și să-i pedepsim.Andreea Ionescu, grupului civic „Părinții cer schimbare”:
Admirația celorlalți contează
Metoda de parenting a Andreei Ionescu este validată de psihologa Keren Rosner, care explică, într-o discuție cu Școala 9, de ce sunt copiii atrași de activități care le pot pune în pericol sănătatea și cum îi putem ajuta să nu pice în capcana provocărilor populare pe TikTok.
„Pentru adolescenți este foarte importantă integrarea în grup și aprobarea celorlalți. În momentul în care participă la un astfel de joc, ei atrag atenția: devin populari, primesc like-uri, primesc comentarii, iar admirația celorlalți contează extraordinar de mult. Le dă valoare, le dă încredere în sine și o satisfacție că au reușit și că sunt deosebiți”, explică Rosner.
În spatele acestei nevoi de validare, continuă psihologa, s-ar putea afla „un adolescent cu o relație tensionată în familie, care se simte singur și neînțeles, și care simte nevoia să compenseze, într-un fel, o lipsă emoțională, o lipsă afectivă”.
„Motivația lui de a fi în centrul atenției este mult mai mare decât riscul la care se expune și temerile pe care inevitabil le trăiește”, completează Rosner.
Ce ar putea să facă părinții
Tot pe comunicare mizează și psihologa Keren Rosner, care-i încurajează pe părinți să fie activi și prezenți în viața copiilor lor.
„O relație funcțională înseamnă să înțelegi nevoile copilului și adolescentului, să fii atent și apropiat de el. Nu să-l respingi și să ai un comportament dur atunci când greșește. Părintele trebuie să fie înțelegător, să-i vorbească deschis pentru a-i afla temerile și angoasele, pentru a înțelege care sunt transformările emoționale și psihice prin care trece. Cum percepe el lumea, cum percepe relațiile și cum se percepe pe sine. Acestea sunt cele trei aspecte pe care părintele ar trebui să le știe despre copilul lui, pentru a-l putea feri de pericole”, explică Rosner.
Articolul complet pe școala9.ro.
