Monitorul European al Educației, despre România: Profesori fără competențe digitale și școli fără internet
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Patru din zece elevi cu vârste cuprinse între 16 și 19 ani nu au competențe digitale de bază sau peste nivelul de bază, arată Monitorul educației și formării pe 2020, lansat de Comisia Europeană.
Cuprins:
Doar 14% dintre elevii români din învățământul primar (față de media europeană de 35%) studiază în școli dotate digital și conectate la internet, mai arată raportul european. La gimnaziu, stăm puțin mai bine, dar mult sub media europeană și aici: 16% dintre elevii de gimnaziu (media UE: 52%) și 31% dintre cei de liceu (media UE: 72%) au școli cu internet și calculatoare.
Digitalizarea școlilor, făcută mai mult de mediul privat
Cu toate că s-a angajat ca până în 2020 să pună în practică o agenda de digitalizare a educației, România are mari deficiențe la acest capitol. Ministrul educației, Monica Anisie, a chemat abia în urmă cu două săptămâni la dialog actorii din educație pentru a pune la punct o strategie de digitalizare a școlilor.
Raportul European arată că s-au făcut investiții majore la nivel național, dar acestea nu au fost monitorizate și multe din proiectele de digitalizare s-au dovedit nesustenabile.
Digitalizarea a venit mai mult din partea companiilor private care au făcut parteneriate cu școlile și universitățile pentru formarea profesorilor și pentru funizarea de echipamente.
În aceste condiții, doar 57% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 16 și 19 ani au competențe digitale de bază sau peste nivelul de bază, comparative cu media UE care este de 82%. Elevii români nu au competențe digitale care includ luarea de decizii privind instrumentele digitale și folosirea acestora, achizițiile online, crearea de conținut și programare. Asta poate și pentru că TIC (tehnologia informației și comunicării) este o materie opțională în clasele primare și, începând din 2017, o materie obligatorie la liceu.
În mediul rural, școlile au o capacitate mai redusă de a asigura educația digitală, deoarece dețin mai puține cadre didactice calificate și o infrastructură digitală mai slabă, mai arată Monitorul Educației 2020.
2 din 10 profesori nu au competențe digitale
Raportul arată că și pregătirea profesorilor pentru utilizarea tehnologiei lasă de dorit. Cadrele didactice au la dispoziție un număr mare de cursuri de formare pentru competențe digitale, însă calitatea, aria de acoperire și relevanța acestora sunt sub așteptări.
Raportul amintește despre Studiul internațional privind procesul de predare-învățare din 2018, inițiat de OCDE, care a indicat că aproximativ 70% dintre cadrele didactice din învățământul secundar inferior consideră că sunt bine sau foarte bine pregătite pentru utilizarea metodelor digitale în procesul de predare, în timp ce 21% au semnalat o nevoie acută de dezvoltare profesională în privința competențelor digitale (media UE fiind de 18%).
Dar cu toate acestea, peste jumătate dintre profesorii care au participat la studiu afirmă că și-au dezvoltat insuficient competențele pentru utilizarea efectivă a platformelor de învățare la distanță.
Școlile din România, neconectate la internet
Comparativ cu media UE, mult mai puține școli sunt extrem de bine dotate și conectate din punct de vedere digital. Prea puțini dintre elevii români au norocul să studieze într-o școală pusă la punct cu dotarea și conexiunea la internet.
Raportul mai arată că din datele disponibile, în 2017, 1 din 5 școli nu era conectată deloc la internet, 5% dintre acestea fiind de la oraș. Numărul de calculatoare din fiecare școală este cu 60% mai mare în zonele urbane decât în zonele rurale, ceea ce ilustrează decalajul mai profund urban și rural.
Documentul European arată că deși s-au luat măsuri pentru atenuarea impactului pandemiei de COVID-19 în domeniul educației, există riscul ca din cauza trecerii la învățarea la distanță să se agraveze inegalitățile deja accentuate.
Monitorul Educației amintește de prima perioadă a pandemiei când Ministerul Educației a organizat sesiuni de pregătire la distanță pentru profesori și a oferit acces cu titlu gratuit la platformele educaționale și a organizat Teleșcoala, program în parteneriat cu Televiziunea Română. Ministerul Educației a raportat că 96% dintre școlile care au răspuns la sondaj au asigurat învățarea la distanță, combinând formatul sincron (în timp real), cu formatul asincron (și anume, conținut încărcat pe platforme, emailuri). De asemenea, un procent de 94 % dintre elevii respondenți au participat la procesul de învățare la distanță. Raportul european mai arată că în lecțiile online, aproximativ 90% dintre elevii chestionați au folosit telefonul mobil.
Cei mai afectați rămân elevii de la sate. Monitorul Educației arată că elevii din comunitățile dezavantajate și cu minorități au avut cea mai mare problemă cu lipsa dispozitivelor. În plus, 38% dintre cadrele didactice au fost nevoite să folosească un dispozitiv în comun cu membrii familiei, în timp ce 11% nu dețin un dispozitiv.
Monitorul din 2020 a luat în calcul în special pe predarea și învățarea în era digitală. a
